O singură Europă, mai multă natură

Context
Prin proiectele O singură Europă, mai multă natură (One Europe, more nature - OEMN) implementate într-un număr de situri din Europa (Spania, Ungaria, România, Belgia, Olanda, Estonia, Grecia), WWF şi partenerii săi locali creează parteneriate inovatoare pentru identificarea situaţiilor în care interesele de afaceri şi cele ale naturii se întâlnesc.

În aceste proiecte sunt implicate persoane din diferite sectoare: afaceri, industria extractoare, întreprinzători locali, agricultori, operatori silvici şi politicieni. Căutăm noi parteneri şi noi sectoare care să înţeleagă ce pot face afacerile pentru natură şi, extrem de important, ce poate face natura pentru afaceri. Lucrăm împreună cu localnicii pentru a crea situaţii avantajoase pentru toţi, în care interesele economice şi ecologice să meargă mână în mână şi care să demonstreze că este posibilă găsirea de noi posibilităţi de existenţă, fără a pune în pericol viitorul moştenirii naturale.

OEMN în România
În România, proiectul O singură Europă, mai multă natură integrează gospodărirea pădurilor şi gospodărirea pajiştilor şi a apelor, agricultura, conservarea biodiversităţii şi dezvoltarea comunităţii. Caută să asimileze şi să echilibreze necesităţile localnicilor cu necesităţile afacerilor, consumatorilor şi naturii. Integrează de asemenea strategia, activităţile practice în teren şi comunicarea, străduindu-se să evite greşelile făcute de alte state europene în situaţii similare, şi să evite pierderea valorilor naturale.

Locaţia proiectului
Proiectul se pune în aplicare în platoul munţilor Oaş-Gutâi, aflat în Carpaţii din Nord-Vest, în Maramureş, în apropierea frontierei cu Ucraina; locaţia este semnificativă pentru influenţa asupra regimului din bazinul superior al Tisei. Zona muntoasă de origine vulcanică este renumită pentru peisajul de mare valoare naturală, mozaicat, cuprinzând păduri, pajişti, o varietate de zone umede, turbării active şi turbe.

Bio-diversitate
Zona a fost propusă ca sit al reţelei Natura 2000, datorită procentului ridicat de habitate şi specii protejate prin Directiva UE Habitate şi Păsări. Pădurile întinse adăpostesc carnivore importante ca ursul, lupul, râsul şi pisica sălbatică. Păşunile şi pajiştile sub-alpine reprezintă locuri perfecte de cuibărit pentru numeroase specii de păsări şi excelente zone de vânătoare pentru răpitoarele mari.

Prezenţa a 7 specii de păsări interes european  face din acest sit un candidat ideal pentru statutul de Zonă Importantă pentru Păsări. Un număr de 36 specii din zonă sunt cuprinse în Anexa 1 a Directivei Păsări, contituind astfel suportul legal pentru constituirea acestui sit ca Arie propusă de Protecţie Specială.

Cultură şi populaţie
Istoria şi cultura locale sunt strâns legate de acest patrimoniu natural. În Maramureş există o „civilizaţie a lemnului” care dă caracterul de unicitate al acestei zone, la fel ca şi tehnicile arhitecturii tradiţionale, 8 biserici de lemn incluse în patrimoniul mondial UNESCO, locuinţe tradiţionale şi monumentale porţi de lemn. Această zonă reprezintă una dintre cele mai semnificative contribuţii de capital natural şi moştenire culturală cu care ţările candidate participă la lărgirea Europei. Populaţia locală (26 aşezări) depinde în mare măsură de resursele naturale oferite de zona montană, ce oferă posibilităţi pentru dezvoltarea economică locală. Sursele tradiţionale de venit cuprind: exploatarea şi prelucrarea lemnului, creşterea animalelor, prelucrarea laptelui şi meşteşuguri tradiţionale.

Scopul şi mecanismul proiectului
Printre provocările existente şi potenţiale pe care le poate aduce aderarea la UE se numără următoarele situaţii:

• Sistemul agricol tradiţional este ameninţat, întrucât micile gospodării ce asigură traiul de zi cu zi nu prezintă interes pentru familiile tinere; 
• Fragmentarea şi gospodărirea incorectă a habitatelor de pădure şi pajişte, ca urmare a procesului de restituire a terenurilor (tăierile rase în pădurile particulare, abandonarea păşunilor, perturbarea habitatelor, mecanizarea practicilor agricole), abandonarea terenurilor.

Scopul acestui proiect din Maramureş este de a identifica noi mecanisme pentru păstrarea acestor zone deosebite şi a funcţiilor pe care le deţin ecosistemele lor, oferind în acelaşi timp comunităţilor locale noi posibilităţi de dezvoltare.

Mecanismele prin care acest obiectiv poate fi atins implică parteneriate cu diferiţi factori de influenţă din zonă:

• Colaborarea cu unul dintre cei mai mari prelucrători de cherestea din regiune (IKEA) asigură continuitatea utilizării pădurilor din punct de vedere al valorii economice, menţinând în acelaşi timp serviciile de mediu pe care le asigură. 
• În vederea păstrării valorii biologice a păşunilor, s-a pregătit un model de ferme, ca răspuns la modificările situaţiei economice. Păşunatul extensiv şi recoltarea fânului pentru creşterea vitelor vor contribui la menţinerea peisajului şi a biodiversităţii. Sporirea valorii produselor cu mare valoare naturală ajută la corelarea produselor locale cu conservarea biodiversităţii şi poate reprezenta o sursă de venituri pentru localnici şi în acelaşi timp ajuta la perpetuarea valorilor culturale. 
• Prin dezvoltarea turismului orientat spre natură, proprietarii de teren pot obţine avantaje economice suplimentare la nivel local, sporind motivaţia pentru protejarea biodiversităţii şi reprezentând un model de dezvoltare durabilă pentru regiune. Zone umede valoroase şi rezervaţiile naturale din Maramureş vor fi incluse în eco-itinerarii specifice, care vor permite contactul direct cu natura şi vor demonstra complementaritatea naturii şi culturii în această zonă specială, generând în acelaşi timp venituri.

Asemenea lucruri nu sunt posibile decât în strânsă colaborare cu alţi factori de interes, prin crearea unei dinamici a zonei şi implicarea populaţiei locale şi a întreprinderilor în conservare, promovarea încrederii şi a participării comunităţii.