Produse alimentare tradiţionale din Carpaţi

Produse alimentare tradiţionale pentru conservarea naturii şi dezvoltare economică locală în Carpaţi

Satul Măgura, Parcul Naţional Piatra Craiului
© Raluca Barbu / WWF DCP RO

Proiectul „Produse alimentare tradiţionale pentru conservarea naturii şi dezvoltare economică locală în Carpaţi” îşi propune încurajarea factorilor de decizie locali să se implice activ în promovarea şi aplicarea unor instrumente economice originale de conservare a biodiversităţii şi a resurselor naturale în Carpaţi.

Proiectul „Produse alimentare tradiţionale pentru conservarea naturii şi dezvoltare economică locală în Carpaţi” îşi propune încurajarea factorilor de decizie locali să se implice activ în promovarea şi aplicarea unor instrumente economice originale de conservare a biodiversităţii şi a resurselor naturale în Carpaţi.

Activităţi:
1/ Conştientizarea la nivel local asupra utilizării fondurilor UE proiectate pentru Sistemul Agricol Tradiţional (agromediu), zonele defavorizate (zone montane) şi Natura 2000.

Procedura de implementare pentru aceste fonduri implică noi concepte pentru fermierii şi autorităţile locale din România. Satele Sohodol şi Măgura reprezintă arii unde este vital ca fermierii să fie informaţi asupra unei cât mai eficiente utilizări a fondurilor europene, ca o alternativă durabilă în scopul evitării transformării acestora în „stimulente negative” pentru siguranţa biodiversităţii (ex. aratul păşunilor în zonele defavorizate).

2/ Elaborarea şi utilizarea „Ghidului produselor alimentare locale” în cele două sate de munte Măgura şi Sohodol, ca instrument eficient de promovare a produselor alimentare tradiţionale care sunt caracteristice agriculturii tradiţionale (pajişti semi-naturale, livezi tradiţionale etc.) şi care sunt în pericolul de a fi pierdute în Carpaţi.

Satele de munte selectate în proiect, Măgura şi Sohodol, situate în judeţul Braşov, în inima Munţilor Carpaţi, la o altitudine de 800 – 1000m, sunt extrem de importante pentru conservarea pajiştilor cu valoare naturală ridicată, mai ales în cazul satului Măgura, care are teritoriul administrativ în cadrul Parcului Naţional Piatra Craiului.

3/ Diseminarea conceptului „Ghidul Produselor Alimentare Locale” ca instrument de conservare a naturii şi dezvoltare a economiei locale în România. Prin promovarea „Ghidului Produselor Alimentare Locale”, proiectul îşi propune să contribuie la diminuarea principalelor ameninţări pentru practicile agricole din România: abandonul terenurilor şi intensificarea dezvoltării nesustenabile a activităţilor turistice.

Localizare:
Proiectul va fi implementat în două sate de munte din Carpaţi, care sunt considerate a fi extrem de importante pentru menţinerea agriculturii tradiţionale în regiune.

Satul Sohodol se află sub administrarea teritorială a comunei Bran şi are o populaţie de 2 018 locuitori, din care 19 păstori; 140 ha livadă, 1 232 ha păşuni şi fâneţe; 21 000 oi şi 1 878 vite. Aşezat la 800m altitudine, satul este caracterizat ca având ca principală activitate economică agricultura extensivă. Una dintre cele mai importante ameninţări cu care se confruntă localitatea este reprezentată de abandonarea păstoritului; astfel, produsele alimentare locale nu vor putea fi suficient promovate prin activităţile de turism în zonă. O altă ameninţare o reprezintă şi schimbarea folosinţei terenurilor, prin dezvoltarea suprafeţei construite în detrimentul terenurilor agricole.

Satul Măgura este sub administrarea teritorială a comunei Moieciu, situat la 1000m altitudine, teritoriul satului fiind amplasat în cadrul Parcului Naţional Piatra Craiului. Are 986 locuitori şi 1 357 ha păşuni şi fâneţe. Managemntul tradiţional al pajiştilor joacă un rol cheie pentru conservarea a 216 specii de fluturi şi specii diverse de plante (peste 30% din numărul total de specii de plante din România a fost identificat pe pajiştile din Măgura).

Rezultate preconizate pe termen lung:
1/ pregătirea fermierilor locali în alegerea şi aplicarea celor mai bune practici agricole;
2/ încurajarea aplicării practicilor protective faţă de biodiversitatea zonei
- îmbunătăţirea atitudinii faţă de natură şi de habitatele şi speciile valoroase specifice pajiştilor;
3/ un statut mai bun de conservare a pajiştilor;
4/ un sistem (model) economic consistent şi eficient pentru conservarea naturii;
5/ o bază de date şi informaţii privind produsele culinare locale şi producătorii locali;
6/ creşterea capacităţii producătorilor locali, astfel aceştia să devină mai competitivi şi încrezători în obţinerea unor produse locale de calitate superioară cu scopul de a participa la târguri, expoziţii etc.

Proiectul va contribui la construirea/consolidarea societăţii civile şi la încurajarea continuării transformării sociale în zonele ţintă.

Proiectul „Produse alimentare tradiţionale pentru conservarea naturii şi dezvoltarea economică locală în Carpaţi” a fost finanţat de DEFRA Europe for Environment, prin Ambasada Marii Britanii la Bucureşti.