Împreună pentru Dunăre!

Întărirea capacităţii factorilor interesaţi la nivel local în promovarea implementării transfrontaliere a Coridorului Verde al Dunării Inferioare

Context:
Coridorul Verde al Dunării Inferioare (CVDI) este cea mai mare şi mai ambiţioasă iniţiativă din Europa de refacere a zonelor umede, propusă iniţial de WWF şi oficializată printr-un acord internaţional semnat în anul 2000 de către guvernele Ucrainei, României, Bulgariei şi Moldovei. Implementarea acestei iniţiative a fost stopată într-o oarecare măsură de schimbările sociale şi politice majore care au avut loc în aceste ţări; unele dintre schimbările survenite însă – reprivatizarea terenurilor, îmbunătăţirea economiei de piaţă, descentralizarea planificării şi rolul din ce în ce mai important al societăţii civile – au făcut acest proiect mult mai fezabil.

Dezvoltarea regională este extrem de necesară de-a lungul CVDI, iar WWF susţine că aceasta trebuie să se realizeze în mod durabil, în beneficiul comunităţii locale şi să fie în acord cu legislaţia europeană – în special cu Directiva Cadru Apă şi Directiva Habitate.

Obiective generale:
Proiectul se va concentra asupra factorilor interesaţi la nivel local şi regional, pregătirea de specialitatea a acestora şi facilitarea participării efective în planificarea, luarea deciziilor şi implementarea Acordului Coridorului Verde al Dunării Inferioare.

În cadrul proiectului, va fi creată o reţea de factori interesaţi, pentru a facilita schimbul de informaţii şi idei, legătura dintre oamenii activi din regiune, ministerele şi organizaţiile din Capitală şi pentru a promova comerţul şi alte legături transfrontaliere. La fel cum natura nu cunoaşte graniţe naţionale, într-o Europă unită preocupările regionale ale oamenilor sunt mult mai relevante decât cele naţionale.

Sectoarele economice ale CVDI

Agricultura. Lucrările la care nu se folosesc intensiv substanţe chimice şi utilaje agricole, sistemele mixte care combină cultivarea pământului şi creşterea animalelor, oferă habitate pentru mare parte din biodiversitatea Europei. Această stare de fapt este ameninţată atât de abandonarea terenurilor, datorită modificărilor socio-economice, cât şi de intensificarea agriculturii; aceste ameninţări asupra diversităţii naturale ar putea determina mulţi fermieri să renunţe la cultivarea pământurilor.

Obiectivul proiectului este să analizeze o serie de opţiuni economice viabile, inclusiv diversificarea agriculturii, nişe de piaţă pentru produse şi subvenţii pentru agro-mediu.

Navigaţia. Până în 1990, aceasta a fost o activitate economică majoră de-a lungul Dunării. În prezent, există o serie de proiecte ale UE, al căror obiectiv este să reutilizeze fluviul ca o principală arteră navigabilă - Coridorul VII de transport.

WWF susţine aceste proiecte de navigaţie, însă de o asemenea manieră încât zonele umede ale Dunării, de o valoare inestimabilă, şi locurile de depunere a icrelor, să nu fie iremediabil distruse. În regiune, se practică pescuitul atât ca activitate economică importantă, cât şi pescuitul sportiv; de asemenea, WWF este implicată în protejarea şi refacerea populaţiilor de sturioni, al căror număr a scăzut în mod dramatic în Dunăre.

Luând în considerare aspectele care ţin de protejarea mdiului, proiectul Coridorul VII poate reînvia economia locală, fără a degrada serviciile de mediu, precum securitatea apei, biodiversitatea şi potenţialul recreativ.

Turismul. Delta Dunării este cea mai cunoscută atracţie turistică din cadrul CVDI, dar există şi alte zone importante - cum ar fi Prutul Inferior - care, cu siguranţă, pot avea beneficii economice din turismul intern şi internaţional.

Proiectul îşi propune să identifice potenţiale destinaţii turistice, să ofere sesiuni de instruire şi consultanţă pentru dezvoltarea unei strategii de turism durabile. Regiunea este atât de valoroasă din punct de vedere al resurselor naturale, încât orice tip de turism trebuie să fie durabil, ceea ce înseamnă limitarea la capacitatea de suport a ecosistemului.

Un alt factor cheie este acela că veniturile obţinute în urma turismului trebuie să rămână în cadrul comunităţilor locale, nu să fie direcţionate către investitori din exterior. Succesul acestui sector depinde de implementarea adecvată a dezvoltării în agricultură şi navigaţie şi poate avea un impact pozitiv asupra acestor domenii.

Activităţi:

• Stabilirea unei reţele de legătură între cele 4 ţări (România, Moldova, Ucraina şi Bulgaria), între oameni şi structurile guvernamentale, ONG-uri, sectorul comercial şi de afaceri;
• Asigurarea că această reţea are motivaţia şi mijloacele necesare pentru a se auto-susţine în viitor;
• Selectarea unui comitet director care va monitoriza şi evalua proiectul şi va stabili direcţiile de acţiune şi activităţile viitoare ale reţelei;
• Organizarea unor ateliere de lucru şi sesiuni de instruire, pentru a permite dezvoltarea durabilă şi obţinerea veniturilor de-a lungul CVDI;
• Organizarea unui „Festival al Dunării“, care va include o întâlnire internaţională a factorilor interesaţi, un festival al CVDI, şi prezentarea aspectelor culturale caracteristice, a oportunităţilor de afaceri şi produselor specifice regiunii.