<?xml version="1.0" encoding="utf-8"?>
<rss version="2.0" xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/">
	<channel>
		<title>WWF - Comunicate de presă</title>
  		<description>News, publications and job feeds from WWF - the global conservation organization </description>
		<managingEditor>WWF - no_reply@panda.org</managingEditor>
<image>
<title>WWF News</title>
<width>70</width>
<height>93</height>
<link>http://www.panda.org/news</link>
<url>http://www.panda.org/img/rsschannellogo.jpg</url>
</image>
		<link>http://www.panda.org</link>
		
						
			<item>
				<title>HG disperat al democraților pentru a forța constructia tronsonului 3 al DN 66A - 30 ha de paduri din situri Natura 2000 ar putea fi scoase definitiv din fondul forestier</title>
				<link>http://www.panda.org/ro/news_facts/comunicate_presa/?uNewsID=180701</link>
				<description>&lt;a href=&quot;http://www.panda.org/ro/news_facts/comunicate_presa/?uNewsID=180701&quot;&gt;&lt;img src=&quot;http://assets.panda.org/img/constructie_dn66a_145900.jpg&quot; width=&quot;146&quot; height=&quot;109&quot; alt=&quot;Construcţia ilegală a DN66A pune &#xee;n pericol unul dintre cele mai spectaculoase peisaje forestiere intacte din Europa. &amp;copy;&amp;nbsp;Păun/Greenpeace&quot; border=&quot;0&quot; align=&quot;left&quot; hspace=&quot;4&quot; vspace=&quot;2&quot; /&gt;&lt;/a&gt;Agent Green și organizațiile partenere [1] sunt indignate deoarece o Hotarare de Guvern ar urma sa forteze defrisari &#xee;n situri Natura 2000 pentru construcția tronsonului 3 al DN 66A care nu a primit acordul de mediu [2]. „Acest HG este un gest disperat al democratilor care isi doresc DN 66A cu orice pret. Constructia ilegala in situri Natura 2000 si in zone de protectie integrala din parcuri nationale nu este o joaca de copii. Domnul ministru Berceanu trebuie sa stie ca exista consecinte legale pentru fiecare copac taiat si pentru fiecare piatra miscata in zona Campusel – Lacul Iovanu. Nu numai domnul ministru si increngatura democrata vor suferi aceste consecinte legale, dar intreaga tara care va intra automat in infringement pentru incalcarea legislatiei comunitare pe situri Natura 2000”, a spus Gabriel Paun, Presedinte Agent Green.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
HG-ul initiat de Radu Berceanu (ministru al transporturilor si ministru interimar al agriculturii si padurilor) prevede scoaterea definitivă din fondul forestier naţional de către Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din Rom&#xe2;nia – S.A. a terenului &#xee;n suprafaţă de 30,4223 ha, cu defrişarea vegetaţiei forestiere pe suprafaţa de 13,1615 ha. „Conform procedurilor de scoatere din fondul forestier pentru terenuri forestiere cu suprafaţa peste 1,0 ha, inclusiv documentatia intocmita in acest sens trebuie sa contina acordul de mediu sau fişa tehnică intocmită pentru obţinerea acordului de mediu aprobată de către Agenţia Nationala de protecţia Mediului, după caz, prin ordin al ministrului mediului. In prezent acordul de mediu nu a fost eliberat deoarece studiul de impact este submediocru. In perspectiva nu vad cum ar putea fi dat acest acord pentru ca in zone de protectie integrala nu se poate construi legal”, a adaugat Janos Mark-Nagy, ecolog Societatea Carpatina Ardeleană.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
„Modul in care au fost respectate dispoziţiile privind participarea publicului la procesul de elaborare a acestui HG conform Articolului 6 al Legii 52/2003 ridica alte probleme. Domnul Berceanu s-a limitat la publicarea proiectului legislativ doar pe site-ul ministerului agriculturii. Printre altele, dispozitiile legale il obligau pe ministru sa informeze presa, organziatiile interesate si sa desemneze o persoană pentru relatia cu societatea civila. Dispozitiile prevad si situatii de urgenta in cazuri exceptionale care impun adoptarea de soluţii imediate, &#xee;n vederea evitării unei grave atingeri aduse interesului public. Singura situatie exceptionala ar putea fi regretul democratilor de a pleca de la guvernare fara a distruge natura pentru construirea DN 66A”, a adaugat Dana Balcan, avocat Agent Green.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Agent Green, Societatea Carpatina Ardeleană, WWF, Grupul Milvus şi Vier Pfoten cer:&lt;br /&gt;
- Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale sa renunte imediat la HG-ul pentru defrisarea padurii in vederea realizarii tronsonlui 3 al DN 66A&lt;br /&gt;
- Presedintelui Basescu sa isi faca publica pozitia cu privire la DN 66A si la implicarea in conceperea acestui HG&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Pentru mai multe informaţii:&lt;br /&gt;
Janos MARK-NAGY, Ecolog, Societatea Carpatina Ardeleană, 0721 514137, e-mail: janos@eke.ro&lt;br /&gt;
Gabriel PĂUN, Coordonator Revoluția ONG, Agent Green, tel: 0744351977, e-mail: gabriel.paun@agentgreen.ro&lt;br /&gt;
Dana BALCAN, Avocat Agent Green, tel: 0723 390646, e-mail: danabalcan22@yahoo.com&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
NOTE:&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[1] Agent Green si organizațiile partenere (WWF, Grupul Milvus, Societatea Carpatina Ardeleană, Vier-Pfoten) au transmis ieri ministrului Berceanu scrisoarea deschisa pentru a-i solicita stoparea HG-ului. Scrisoarea a fost semnata si de o serie de alte organziatii de mediu: Centrul de Resurse Juridice, Eco Sud-West Ro, Societatea Ecologica AquaTerra, Asociatia Speologica Exploratorii, Centrul Regional de Supraveghere Ecologica Muntii Apuseni, Centrul pentru Arii Protejate si Dezvoltare Durabila Bihor, Asociatia de Ecologie si Cultura pentru Viata si Asociatia Ecopolife.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[2] HG pentru scoaterea definitiva din fondul forestier a padurilor pentru realizarea tronsonului 3 al DN 66A prin Parcul National Domogled si situl Natura 2000 Nordul Gorjului de Vest poate fi vizualizat la site-ul MADR:&lt;br /&gt;
http://www.madr.ro/pages/l52/hotarare-scoatere-fond-forestier-drum-legatura-campu-lui-neag-cerna.pdf&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;</description>
				<dc:date>2009-11-16</dc:date>
			</item>
		
						
			<item>
				<title>T&#xe2;rg de sturioni pentru parlamentari</title>
				<link>http://www.panda.org/ro/news_facts/comunicate_presa/?uNewsID=180201</link>
				<description>&lt;a href=&quot;http://www.panda.org/ro/news_facts/comunicate_presa/?uNewsID=180201&quot;&gt;&lt;img src=&quot;http://assets.panda.org/img/jo1l7005_298001.jpg&quot; width=&quot;146&quot; height=&quot;91&quot; alt=&quot;„T&#xe2;rgul” de sturioni a reunit reprezentanți de la mai multe organizații de mediu &amp;copy;&amp;nbsp;Salvati Dunarea și Delta&quot; border=&quot;0&quot; align=&quot;left&quot; hspace=&quot;4&quot; vspace=&quot;2&quot; /&gt;&lt;/a&gt;Asociaţia Salvaţi Dunărea şi Delta, WWF Programul Dunăre Carpaţi Rom&#xe2;nia, alături de organizaţiile neguvernamentale membre ale Coaliţiei pentru Mediu, au pichetat marţi, 10 noiembrie 2009, sediul Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale &#xee;n semn de protest faţă de legalizarea pescuitului sturionilor &#xee;n scop comercial.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Acţiunea de protest, care a durat aproximativ o oră şi jumătate, a fost organizată sub forma unui „t&#xe2;rg de sturioni”, &#xee;n cadrul căruia au fost expuse publicului exemplare din această specie pe cale de dispariţie. Participanţii la protest i-au invitat pe trecători să cumpere peştii expuşi, dorind astfel să atragă atenţia asupra efectelor pe care le va avea legalizarea pescuitului sturionilor &#xee;n scop comercial.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
De asemenea, pe gardul din faţa Ministerului Agriculturii a fost &#xee;ntinsă o setcă, pe care au fost lipite fotografiile deputaţilor PSD+PC şi PDL din comisiile de Mediu şi de Agricultură care au propus amendamentele pentru mofidicarea Ordonanaţei de Urgenţă a Guvernului 23/2008 privind pescuitul şi acvacultutra.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Participanţii la protest au purtat pancarte cu urmatoarele mesaje: „Urmaşii lui ‘nea Ion dau iama &#xee;n sturion”, „Pentru cega de pe mal UE uninominal”, „La vot au prostit bizonii, acum rad toţi sturionii”, „Băieţii cu patru case au dat verde iar la plase”. &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
La sf&#xe2;rşitul protestului, pestii expuşi au fost trimişi deputaţilor PSD+PC care au iniţiat amendamentele potrivit cărora pescuitul sturionilor este permis şi &#xee;n alt scop dec&#xe2;t pentru repopulare, iar setcile au fost trimise deputaţilor PDL care au propus ridicarea interdicţiei privind pescuitul cu setci şi ave pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării. At&#xe2;t parlamentarii PSD+PC, c&#xe2;t şi democrat-liberalii au primit scrisoarea de protest semnată de peste 50 de organizaţii neguvernamentale, prin care se solicită realinalizarea şi modificarea legii astfel &#xee;nc&#xe2;t pescuitul comercial al speciilor de sturioni să fie &#xee;n continuare prohibit.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Acelaşi document a fost adresat Preşedintelui Rom&#xe2;niei, Traian Băsescu, Premierului interimar Emil Boc şi transmis Comisiei Internaţionale pentru Protecţia Fluviului Dunărea (ICPDR), Convenţiei privind Comerţul Internaţional cu Specii Periclitate din Fauna şi Flora Sălbatică, Comisiei Naţionale a Rom&#xe2;niei pentru UNESCO.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
„Gestul deputaţilor din Parlamentul Rom&#xe2;niei de a ridica interdicţia de pescuit a sturionilor este echivalent cu efectele pe care le-a avut asteroidul care a lovit P&#xee;m&#xe2;ntul acum 65 de milioane de ani. Atunci au dispărut dinozaurii, acum vor dispărea iremediabil sturionii. Mai mult decat atunci insa, decizia deputatilor de azi din Comisia de mediu arata clar ca alesii nostri nu sunt numai lipsisti de responsabilitate dar si rau intentionati fata de obiectivele mandatului pe care il au in Parlamentul romaniai!: a declarat Liviu Mihaiu, preşedintele Asociaţiei Salvaţi Dunărea şi Delta.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
“Prevederea din noua lege a pescuitului arunca pe fereastra cei 4 milioane de EUR cheltuiti de guvern pentru programul de populare de sustinere a sturionilor, desfasurat in ultimii patru ani. Daca celor 200.000 de puieti de morun, nisetru si pastruga cu care a fost populata Dunarea nu li se va da timpul necesar pentru a ajunge la maturite si a se reproduce natural, pescariile de sturioni din Romania nu se vor putea reface, iar pierderile economice si cele pentru natura vor fi iremediabile” a declarat Luminita Tanasie, director WWF Programul Dunare Carpati Romania. &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
NOTE PENTRU JURNALIŞTI:&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Deputaţii au adoptat la sf&#xe2;rşitul lunii septembrie 2009 Legea 317 pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura, legaliz&#xe2;nd astfel pescuitul comercial al sturionilor.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Astfel, la iniţiativa deputaţilor PSD+PC Ioan Munteanu, Vasile Mocanu, Gheorghe Antochi, Ion Dumitru, Filip Georgescu, Marian Ghiveciu, Victor Surdu, Culiţă Tăr&#xe2;ţă şi Valeriu Steriu, comisiile de Agricultură şi de Mediu din Camera Deputaţilor au adoptat, la mijlocul lunii septembrie 2009, legalizarea pescuitului sturionilor şi &#xee;n alte scopuri dec&#xe2;t pentru acvacultură. Astfel, „pescuitul sturionilor &#xee;n alt scop dec&#xe2;t pentru repopulare”, prevăzut &#xee;n OUG 23/2008 ca infracţiune, a fost &#xee;nlocuit &#xee;n noua lege cu expresia mult mai permisivă: „constituie infracţiune […] pescuitul neautorizat al sturionilor”.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
De asemenea, prevederea OUG 23/2008 care interzicea „deţinerea/transportul/ comercializarea sturionilor, produselor şi subproduselor de sturioni, cu excepţia celor proveniţi din acvacultură” a fost modificată fiind puse sub interdicţie „deţinerea, transportul, comercializarea sturionilor, produselor şi subproduselor de sturioni fără documente sau marcaje justificative legale”.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&#xce;n acelaşi timp, deputaţii PDL Sulfina Barbu, Mihail Boldea, Valeriu Tabără, Corneliu Olar şi Mircia Giurgiu au propus şi ridicarea interdicţiei privind „pescuitul cu setci şi ave pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării”, prevăzută &#xee;n textul iniţial al OUG 23/2008.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Modificările propuse şi adoptate de cele două comisii au fost aprobate &#xee;n plenul Camerei Deputaţilor &#xee;n data de 22 septembrie 2009, această lege fiind promulgată de preşedintele Rom&#xe2;niei la data de 13 octombrie 2009. Legea 317/2009 pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura a fost publicată &#xee;n Monitorul Oficial 708/2009.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Pescuitul sturionilor &#xee;n scop comercial a fost interzis &#xee;n anul 2006, pentru o perioadă de zece ani, prin Ordinul 262 privind conservarea populaţiilor de sturioni din apele naturale şi dezvoltarea acvaculturii de sturioni din Rom&#xe2;nia, semnat de ministrul Mediului şi Gospodăririi Apelor şi de ministrul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale. Această măsură legislativă a avut la bază studii ştiinţifice care demonstrează declinul iremediabil &#xee;nregistrat de populaţiile de sturioni din apele de pe teritoriul Rom&#xe2;niei. &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Durata mare de prohibiţie (zece ani) este explicată de ciclul lung de viaţă al acestor peşti (v&#xe2;rsta maximă fiind cuprinsă &#xee;ntre 24 şi 100 de ani), de perioada lungă de timp necesară pentru a ajunge la v&#xe2;rsta de reproducere (&#xee;ntre 6 şi 16 ani) şi de caracterul periodic al reproducerii acestor specii.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dintre speciile de sturioni care trăiesc &#xee;n apele Rom&#xe2;niei, referatele ştiinţifice arată că viza este specie critic periclitată/extinctă, nisetrul, morunul şi păstruga sunt specii periclitate, iar cega este considerată specie vulnerabilă.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;</description>
				<dc:date>2009-11-10</dc:date>
			</item>
		
						
			<item>
				<title>Raport  WWF: dacă economia verde nu &#xee;ncepe să se dezvolte &#xee;n următorii 5 ani, schimbările climatice vor fi de neoprit</title>
				<link>http://www.panda.org/ro/news_facts/comunicate_presa/?uNewsID=178201</link>
				<description>&lt;a href=&quot;http://www.panda.org/ro/news_facts/comunicate_presa/?uNewsID=178201&quot;&gt;&lt;img src=&quot;http://assets.panda.org/img/robin_et_eolienne_171279.jpg&quot; width=&quot;146&quot; height=&quot;137&quot; alt=&quot;Trecerea la o economie verde trebuie să se ralizeze c&#xe2;t mai cur&#xe2;nd &amp;copy;&amp;nbsp;WWF/Ezequiel Scagnetti&quot; border=&quot;0&quot; align=&quot;left&quot; hspace=&quot;4&quot; vspace=&quot;2&quot; /&gt;&lt;/a&gt;Cu prilejul Zilei Internaționale de Acțiune pentru Climă, WWF(World Wide Fund for Nature) a prezentat raportul Climate Solutions 2 (CS2), care lansează un verdict cutremurător: omenirea mai are doar cinci ani pentru a &#xee;ncepe să construiască o economie bazată pe un consum redus de carbon, &#xee;nainte ca evoluția schimbărilor climatice să devină ireversibilă. Vestea bună pe care o aduce raportul este, &#xee;nsă, că economia verde este un lucru realizabil și cu beneficii enorme pentru termen lung. &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
WWF a lansat Climate Solutions pentru prima oară &#xee;n 2007. Raportul este realizat de Climate Risk, o companie recunoscută pentru cercetări &#xee;n domeniul schimbărilor climatice, care oferă servicii mai ales companiilor de asigurări și dezvoltatorilor de infrastructuri. Spre deosebire de prima ediție a raportului, CS2 reprezintă o evoluție semnificativă, &#xee;n sensul că ia &#xee;n calcul realitățile care &#xee;mpiedică progresul economii verzi, leg&#xe2;nd constr&#xe2;ngerile lumii &#xee;n care trăim de obiectivele de reducere a emisiilor gazelor cu efect de seră, necesare pentru a evita agravarea impactului schimbărilor climatice.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Climate Solutions 2 este prima analiză care contruiește, practic, un calendar al transformărilor pe care industria trebuie să le parcurgă pentru a micșora cantitatea de emisii globale. Astfel, raportul conclude că, &#xee;n condițiile actuale, va fi imposibil ca p&#xe2;nă &#xee;n 2014 să se facă pașii necesari atingerii obiectivelor de reducere a emisiilor. Dacă industria bazată pe un consum redus de carbon nu se va dezvolta &#xee;ntr-un mod accelerat p&#xe2;nă &#xee;n 2014, va fi prea t&#xe2;rziu. Chiar dacă răspundem &#xee;ncep&#xe2;nd de astăzi acestui avertisment și &#xee;ncepem să clădim economia verde, aceasta ar trebui să crească cu 24% pe an. Dar dacă facem greșeala să așteptăm p&#xe2;nă &#xee;n 2014, procentul acestor creșteri necesare va crește p&#xe2;nă la 30%.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
De ce este at&#xe2;t de important să ținem cont de concluziile raportului&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
- &#xce;n ciuda conștientizării la nivel global asupra amenințărilor schimbărilor climatice, nu există niciun progres a ceea ce numim „business-as-usual„ , &#xee;n ce privește practicile dăunătoare mediului &#xee;nconjurător, asupra cărora IPCC (Comitetul Interguvernamental privind Schimbarea Climei) a atras atenția de nenumărate ori.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
- &#xce;n prezent, nivelul dioxidului de carbon din atmosferă este de 386ppm (părți pe million), iar totalul gazelor cu efect de seră este stimat la 463ppm. Ultimele cercetări au stabilit că, dacă nivelul gazelor cu efect de seră din atmosferă depășesc 475ppm, va fi imposibil să se revină la un nivel stabil de 400ppm, care este necesar pentru a menține pragul maxim al &#xee;ncălzirii globale la 2 grade Celsius.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
- Industriile bazate pe consum redus de carbon nu se dezvoltă suficient de repede. &#xce;n momentul de față, doar 3 din 20 de companii se transformă suficient de repede &#xee;nc&#xe2;t să atingă obiectivele stabilite de raport.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
- Cercetările &#xee;n materie de climă desfășurate peste tot &#xee;n lume demonstrează că &#xee;ncălzirea globală se accentuează mult mai repede dec&#xe2;t au prevăzut datele IPCC &#xee;n 2007.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Cum poate omenirea să instaureze o economie verde &#xee;n limitele de timp stabilite de raport&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&#xce;n primul r&#xe2;nd, patru sectoare de industrie vor conduce această transformare:&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
- Generarea de energie curată&lt;br /&gt;
- Eficiența energetică- este un mod rapid de a reduce emisiile și o metodă de reducere a costurilor&lt;br /&gt;
- Agricultura bazată pe consum redus de carbon&lt;br /&gt;
- Silvicultura sustenabilă- stoparea defrișărilor și creșterea numărului de păduri au efecte imediate asupra impactului emisiilor de carbon.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
O altă condiție esențială este crearea unor medii de investiție stabile. Politicile guvrnamentale trebuie dezvoltate &#xee;n așa fel &#xee;nc&#xe2;t să permită finanțări substanțiale pentru tehnologii care nu sunt &#xee;ncă pregătite pentru piață, dar care vor juca un rol esențial &#xee;n dezvoltarea economiei viitorului. &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Pe de altă parte, toate energiile regenerabile trebuiesc dezvoltate &#xee;n același timp, și nu pe etape. At&#xe2;t raportul Climate Solutions 2, c&#xe2;t și datele istorice ne demonstrează că, pentru a putea obține reducerile de emisii dorite, toate tehnologiile bazate pe consum redus de carbon trebuiesc dezvoltate acum. &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
“Climate Solutions 2 ne spune că este necesar să inițiem trecerea la o economie bazată pe un consum redus de carbon &#xee;ncep&#xe2;nd de astăzi”, a declarat Kim Carstensen, coordinatorul Inițiativei Globale pentru Climă din cadrul WWF. “Transformarea aceasta va avea nevoie de creșteri susținute ale energiei curate și eficiente, cu 20% pe an mai mari dec&#xe2;t s-a &#xee;nregistrat &#xee;n ultimii ani”, a continuat Carstensen. &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Modelul prezentat de raport demonstrează că putem susține aceste creșteri dar, de asemenea, spune foarte clar că aceasta va fi cea mai rapidă revoluție industrială din istorie. Se estimează că, sub umbrela unei revoluții indutriale și cu susținerea unor politici puternice, toate energiile regenerabile vor deveni competitive cu combustibilii fosili &#xee;ntre 2013 și 2025.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Climate Solutions 2 calculează pentru dezvoltarea economiei verzi o investiție suplimentară la nivel global de 17 trilioane de dolari p&#xe2;nă &#xee;n 2050 –altfel spus, mai puțin de 15% din fondurile gestionate &#xee;n momentul de față de investitorii instituționali. Se estimează că profiturile vor &#xee;ncepe să crească &#xee;ncep&#xe2;nd cu 2027 sau, &#xee;n unele cazuri, chiar și mai devreme.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Un lucru nu trebuie să-l scăpăm niciodată din vedere :spre deosebire de cărbune, v&#xe2;ntul, soarele și marea vor costa la fel maine și oric&#xe2;nd &#xee;n viitor. Ele pot fi baza unei lumi mai curate, &#xee;n care rezervele de energie vor fi mai sigure și vor elimina pericolul schimbărilor climatice care ne pot afecta orașele, rezervele de hrană și mediul natural de care suntem at&#xe2;t de dependenți.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;</description>
				<dc:date>2009-10-24</dc:date>
			</item>
		
						
			<item>
				<title>Lafarge şi WWF &#xee;şi re&#xee;nnoiesc parteneriatul cu &#xee;ncă patru ani</title>
				<link>http://www.panda.org/ro/news_facts/comunicate_presa/?uNewsID=180941</link>
				<description>&lt;a href=&quot;http://www.panda.org/ro/news_facts/comunicate_presa/?uNewsID=180941&quot;&gt;&lt;img src=&quot;http://assets.panda.org/img/semnarea_parteneriatului_291061.jpg&quot; width=&quot;146&quot; height=&quot;59&quot; alt=&quot;Reinnoirea parteneriatului dintre WWF si Lafarge &amp;copy;&amp;nbsp;Lafarge&quot; border=&quot;0&quot; align=&quot;left&quot; hspace=&quot;4&quot; vspace=&quot;2&quot; /&gt;&lt;/a&gt;&lt;meta content=&quot;text/html; charset=utf-8&quot; http-equiv=&quot;Content-Type&quot;&gt;
&lt;meta content=&quot;Word.Document&quot; name=&quot;ProgId&quot;&gt;
&lt;meta content=&quot;Microsoft Word 11&quot; name=&quot;Generator&quot;&gt;
&lt;meta content=&quot;Microsoft Word 11&quot; name=&quot;Originator&quot;&gt;
&lt;link href=&quot;file:///C:%5CDOCUME%7E1%5CIOANAB%7E1%5CLOCALS%7E1%5CTemp%5Cmsohtml1%5C01%5Cclip_filelist.xml&quot; rel=&quot;File-List&quot; /&gt;&lt;!--[if gte mso 9]&gt;&lt;xml&gt; &lt;w:WordDocument&gt;  &lt;w:View&gt;Normal&lt;/w:View&gt;  &lt;w:Zoom&gt;0&lt;/w:Zoom&gt;  &lt;w:PunctuationKerning/&gt;  &lt;w:ValidateAgainstSchemas/&gt;  &lt;w:SaveIfXMLInvalid&gt;false&lt;/w:SaveIfXMLInvalid&gt;  &lt;w:IgnoreMixedContent&gt;false&lt;/w:IgnoreMixedContent&gt;  &lt;w:AlwaysShowPlaceholderText&gt;false&lt;/w:AlwaysShowPlaceholderText&gt;  &lt;w:Compatibility&gt;   &lt;w:BreakWrappedTables/&gt;   &lt;w:SnapToGridInCell/&gt;   &lt;w:WrapTextWithPunct/&gt;   &lt;w:UseAsianBreakRules/&gt;   &lt;w:DontGrowAutofit/&gt;  &lt;/w:Compatibility&gt;  &lt;w:BrowserLevel&gt;MicrosoftInternetExplorer4&lt;/w:BrowserLevel&gt; &lt;/w:WordDocument&gt;&lt;/xml&gt;&lt;![endif]--&gt;&lt;!--[if gte mso 9]&gt;&lt;xml&gt; &lt;w:LatentStyles DefLockedState=&quot;false&quot; LatentStyleCount=&quot;156&quot;&gt; &lt;/w:LatentStyles&gt;&lt;/xml&gt;&lt;![endif]--&gt;&lt;style type=&quot;text/css&quot;&gt;&lt;!-- /* Style Definitions */ p.MsoNormal, li.MsoNormal, div.MsoNormal	{mso-style-parent:&quot;&quot;;	margin:0in;	margin-bottom:.0001pt;	mso-pagination:widow-orphan;	font-size:12.0pt;	font-family:&quot;Times New Roman&quot;;	mso-fareast-font-family:&quot;Times New Roman&quot;;}@page Section1	{size:8.5in 11.0in;	margin:1.0in 1.25in 1.0in 1.25in;	mso-header-margin:.5in;	mso-footer-margin:.5in;	mso-paper-source:0;}div.Section1	{page:Section1;}--&gt;&lt;/style&gt;&lt;!--[if gte mso 10]&gt;&lt;style&gt; /* Style Definitions */ table.MsoNormalTable	{mso-style-name:&quot;Table Normal&quot;;	mso-tstyle-rowband-size:0;	mso-tstyle-colband-size:0;	mso-style-noshow:yes;	mso-style-parent:&quot;&quot;;	mso-padding-alt:0in 5.4pt 0in 5.4pt;	mso-para-margin:0in;	mso-para-margin-bottom:.0001pt;	mso-pagination:widow-orphan;	font-size:10.0pt;	font-family:&quot;Times New Roman&quot;;	mso-ansi-language:#0400;	mso-fareast-language:#0400;	mso-bidi-language:#0400;}&lt;/style&gt;&lt;![endif]--&gt;
&lt;p style=&quot;text-align: justify;&quot; class=&quot;MsoNormal&quot;&gt;&lt;span lang=&quot;RO&quot; style=&quot;&quot;&gt;Lafarge Rom&#xe2;nia şi WWF Programul Dunăre-Carpaţi Rom&#xe2;nia&lt;b style=&quot;&quot;&gt; &lt;/b&gt;au semnat pe data de 21 octombrie 2009 un acord de parteneriat pentru o perioadă de &#xee;ncă patru ani (2010 – 2013), &#xee;ntărind şi pe plan local parteneriatul global care a fost re&#xee;nnoit &#xee;n luna aprilie a acestui an &#xee;ntre cele doua Grupuri. &lt;br /&gt;
&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;
&lt;p style=&quot;text-align: justify;&quot; class=&quot;MsoNormal&quot;&gt;&lt;span lang=&quot;RO&quot; style=&quot;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;span lang=&quot;RO&quot; style=&quot;&quot;&gt;&lt;br /&gt;
&#xce;n 2000, Lafarge a fost primul jucător industrial care a devenit „Conservation Partner” al WWF, prin semnarea unui parteneriat global pe cinci ani, re&#xee;nnoit pentru prima dată &#xee;n 2005. Pe parcursul acestui parteneriat continuu, &#xee;n 2006 Lafarge Rom&#xe2;nia şi WWF Programul Dunăre Carpaţi Rom&#xe2;nia şi-au oficializat dorinţa de a colabora pentru reducerea amprentei asupra mediului &#xee;n sectorul materialelor de construcţii.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;
&lt;p style=&quot;text-align: justify;&quot; class=&quot;MsoNormal&quot;&gt;&lt;span lang=&quot;RO&quot; style=&quot;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;span lang=&quot;RO&quot; style=&quot;&quot;&gt;„Prin re&#xee;nnoirea parteneriatului cu WWF Programul Dunăre-Carpaţi Rom&#xe2;nia, toate operaţiunile Lafarge din Rom&#xe2;nia sunt angajate să contribuie la minimizarea amprentei lor asupra mediului &#xee;nconjurător şi să amelioreze continuu indicatorii de dezvoltare durabilă. Unul dintre proiectele iniţiate &#xee;mpreună cu partenerii noştri de la WWF – DCP Rom&#xe2;nia, „Două lumi, o singură planetă“ şi derulat &#xee;n comunităţile unde desfăşurăm activităţi industriale, a avut ca obiectiv sensibilizarea copiilor de v&#xe2;rstă şcolară medie &#xee;n spiritul unui comportament conştient faţă de natură, faţă de conservarea valorilor mediului &#xee;inconjurător, mai ales &#xee;n zonele şi ariile protejate“, a declarat Philippe Questiaux, Preşedinte – Director General Lafarge Ciment (Romania) S.A.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;
&lt;p style=&quot;text-align: justify;&quot; class=&quot;MsoNormal&quot;&gt;&lt;span lang=&quot;RO&quot; style=&quot;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;span lang=&quot;RO&quot; style=&quot;&quot;&gt;”Parteneriatul cu Lafarge &#xee;n Rom&#xe2;nia demonstrează ce &#xee;nseamnă de fapt Responsabilitate Socială Corporatistă. Implicarea pe termen lung &#xee;n dezvoltarea durabilă a comunităţilor, includerea indicatorilor de sustenabilitate &#xee;n evaluarea performanţei afacerii şi schimbări structurale &#xee;n interiorul acesteia, comunicarea internă şi educarea angajaţilor &#xee;n acelaşi spirit, toate acestea sunt importante pentru modul in care WWF lucrează pentru schimbarea paradigmei de business in Romania şi &#xee;n lume.” a precizat Andreas Beckmann, Director al WWF Programul Dunăre Carpaţi. &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;
&lt;p style=&quot;text-align: justify;&quot; class=&quot;MsoNormal&quot;&gt;&lt;span lang=&quot;RO&quot; style=&quot;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;span lang=&quot;RO&quot; style=&quot;&quot;&gt;&#xce;n cadrul parteneriatului dintre Lafarge Rom&#xe2;nia şi WWF Programul Dunăre-Carpaţi Rom&#xe2;nia au fost dezvoltate &#xee;n planurile de acţiune anuale instrumente de educaţie ecologică in cadrul programului „Două lumi, o singură planetă”: manualul educativ ,,Arii protejate &#xee;n Carpaţi” şi taberele de educaţie ecologică pentru copii din Hoghiz (jud. Braşov), T&#xe2;rgu-Jiu, Medgidia şi Aghireş (jud. Cluj), comunităţi &#xee;n care Lafarge derulează operaţiuni industriale. &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;
&lt;p style=&quot;text-align: justify;&quot; class=&quot;MsoNormal&quot;&gt;&lt;span lang=&quot;RO&quot; style=&quot;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;span lang=&quot;RO&quot; style=&quot;&quot;&gt;Acţiunile comune au vizat &#xee;n perioada 2006-2009: reabilitarea unei suprafeţe de 1,5 ha de teren din satul Bogata (jud. Braşov), organizarea unor ateliere de formare şi prezentări pentru conştientizarea actului decizional din perspectiva durabilităţii şi sustenabilităţii businessului la care au participat manageri Lafarge din Rom&#xe2;nia, precum şi sustinerea acţiunilor locale – parte din proiecte globale ale WWF International – Earth Hour (2009). Pentru a constitui un exemplu şi o referinţă &#xee;n domeniu, s-a demarat un studiu comun pentru refacerea şi conservarea biodiversităţii unei &#xee;nsemnate suprafeţe situate pe cursul mijlociu al r&#xe2;ului Argeş, zonă &#xee;n care s-au exploatat agregate de r&#xe2;u si care este inclusă &#xee;ntr-o zonă desemnată de Rom&#xe2;nia ca parte a Reţelei Ecologice Europene Natura 2000. &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;
&lt;p style=&quot;text-align: justify;&quot; class=&quot;MsoNormal&quot;&gt;&lt;span lang=&quot;RO&quot; style=&quot;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;span lang=&quot;RO&quot; style=&quot;&quot;&gt;&#xce;n Rom&#xe2;nia, Lafarge este şi un membru al WWF Corporate Club, o platformă de cooperare &#xee;ntre WWF şi acele companii care consideră responsabilitatea faţă de mediu o parte importantă a misiunii lor.&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;/meta&gt;
&lt;/meta&gt;
&lt;/meta&gt;
&lt;/meta&gt;</description>
				<dc:date>2009-10-22</dc:date>
			</item>
		
						
			<item>
				<title>Lafarge şi WWF &#xee;şi re&#xee;nnoiesc parteneriatul cu &#xee;ncă patru ani</title>
				<link>http://www.panda.org/ro/news_facts/comunicate_presa/?uNewsID=177842</link>
				<description>&lt;a href=&quot;http://www.panda.org/ro/news_facts/comunicate_presa/?uNewsID=177842&quot;&gt;&lt;img src=&quot;http://assets.panda.org/img/semnarea_parteneriatului_291061.jpg&quot; width=&quot;146&quot; height=&quot;59&quot; alt=&quot;WWF şi Lafarge işi reinnoiesc parteneriatul pentru &#xee;ncă patru ani &amp;copy;&amp;nbsp;Lafarge&quot; border=&quot;0&quot; align=&quot;left&quot; hspace=&quot;4&quot; vspace=&quot;2&quot; /&gt;&lt;/a&gt;&lt;meta http-equiv=&quot;Content-Type&quot; content=&quot;text/html; charset=utf-8&quot;&gt;
&lt;meta name=&quot;ProgId&quot; content=&quot;Word.Document&quot;&gt;
&lt;meta name=&quot;Generator&quot; content=&quot;Microsoft Word 11&quot;&gt;
&lt;meta name=&quot;Originator&quot; content=&quot;Microsoft Word 11&quot;&gt;
&lt;link rel=&quot;File-List&quot; href=&quot;file:///C:%5CDOCUME%7E1%5CIOANAB%7E1%5CLOCALS%7E1%5CTemp%5Cmsohtml1%5C01%5Cclip_filelist.xml&quot; /&gt;&lt;!--[if gte mso 9]&gt;&lt;xml&gt; &lt;w:WordDocument&gt;  &lt;w:View&gt;Normal&lt;/w:View&gt;  &lt;w:Zoom&gt;0&lt;/w:Zoom&gt;  &lt;w:PunctuationKerning/&gt;  &lt;w:ValidateAgainstSchemas/&gt;  &lt;w:SaveIfXMLInvalid&gt;false&lt;/w:SaveIfXMLInvalid&gt;  &lt;w:IgnoreMixedContent&gt;false&lt;/w:IgnoreMixedContent&gt;  &lt;w:AlwaysShowPlaceholderText&gt;false&lt;/w:AlwaysShowPlaceholderText&gt;  &lt;w:Compatibility&gt;   &lt;w:BreakWrappedTables/&gt;   &lt;w:SnapToGridInCell/&gt;   &lt;w:WrapTextWithPunct/&gt;   &lt;w:UseAsianBreakRules/&gt;   &lt;w:DontGrowAutofit/&gt;  &lt;/w:Compatibility&gt;  &lt;w:BrowserLevel&gt;MicrosoftInternetExplorer4&lt;/w:BrowserLevel&gt; &lt;/w:WordDocument&gt;&lt;/xml&gt;&lt;![endif]--&gt;&lt;!--[if gte mso 9]&gt;&lt;xml&gt; &lt;w:LatentStyles DefLockedState=&quot;false&quot; LatentStyleCount=&quot;156&quot;&gt; &lt;/w:LatentStyles&gt;&lt;/xml&gt;&lt;![endif]--&gt;&lt;style type=&quot;text/css&quot;&gt;&lt;!-- /* Style Definitions */ p.MsoNormal, li.MsoNormal, div.MsoNormal	{mso-style-parent:&quot;&quot;;	margin:0in;	margin-bottom:.0001pt;	mso-pagination:widow-orphan;	font-size:12.0pt;	font-family:&quot;Times New Roman&quot;;	mso-fareast-font-family:&quot;Times New Roman&quot;;}@page Section1	{size:8.5in 11.0in;	margin:1.0in 1.25in 1.0in 1.25in;	mso-header-margin:.5in;	mso-footer-margin:.5in;	mso-paper-source:0;}div.Section1	{page:Section1;}--&gt;&lt;/style&gt;&lt;!--[if gte mso 10]&gt;&lt;style&gt; /* Style Definitions */ table.MsoNormalTable	{mso-style-name:&quot;Table Normal&quot;;	mso-tstyle-rowband-size:0;	mso-tstyle-colband-size:0;	mso-style-noshow:yes;	mso-style-parent:&quot;&quot;;	mso-padding-alt:0in 5.4pt 0in 5.4pt;	mso-para-margin:0in;	mso-para-margin-bottom:.0001pt;	mso-pagination:widow-orphan;	font-size:10.0pt;	font-family:&quot;Times New Roman&quot;;	mso-ansi-language:#0400;	mso-fareast-language:#0400;	mso-bidi-language:#0400;}&lt;/style&gt;&lt;![endif]--&gt;
&lt;p class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;text-align: justify;&quot;&gt;&lt;span lang=&quot;RO&quot; style=&quot;&quot;&gt;Lafarge Rom&#xe2;nia şi WWF Programul Dunăre-Carpaţi Rom&#xe2;nia&lt;b style=&quot;&quot;&gt; &lt;/b&gt;au semnat pe data de 21 octombrie 2009 un acord de parteneriat pentru o perioadă de &#xee;ncă patru ani (2010 – 2013), &#xee;ntărind şi pe plan local parteneriatul global care a fost re&#xee;nnoit &#xee;n luna aprilie a acestui an &#xee;ntre cele doua Grupuri. &lt;br /&gt;
&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;
&lt;p class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;text-align: justify;&quot;&gt;&lt;span lang=&quot;RO&quot; style=&quot;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;span lang=&quot;RO&quot; style=&quot;&quot;&gt;&lt;br /&gt;
&#xce;n 2000, Lafarge a fost primul jucător industrial care a devenit „Conservation Partner” al WWF, prin semnarea unui parteneriat global pe cinci ani, re&#xee;nnoit pentru prima dată &#xee;n 2005. Pe parcursul acestui parteneriat continuu, &#xee;n 2006 Lafarge Rom&#xe2;nia şi WWF Programul Dunăre Carpaţi Rom&#xe2;nia şi-au oficializat dorinţa de a colabora pentru reducerea amprentei asupra mediului &#xee;n sectorul materialelor de construcţii.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;
&lt;p class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;text-align: justify;&quot;&gt;&lt;span lang=&quot;RO&quot; style=&quot;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;span lang=&quot;RO&quot; style=&quot;&quot;&gt;„Prin re&#xee;nnoirea parteneriatului cu WWF Programul Dunăre-Carpaţi Rom&#xe2;nia, toate operaţiunile Lafarge din Rom&#xe2;nia sunt angajate să contribuie la minimizarea amprentei lor asupra mediului &#xee;nconjurător şi să amelioreze continuu indicatorii de dezvoltare durabilă. Unul dintre proiectele iniţiate &#xee;mpreună cu partenerii noştri de la WWF – DCP Rom&#xe2;nia, „Două lumi, o singură planetă“ şi derulat &#xee;n comunităţile unde desfăşurăm activităţi industriale, a avut ca obiectiv sensibilizarea copiilor de v&#xe2;rstă şcolară medie &#xee;n spiritul unui comportament conştient faţă de natură, faţă de conservarea valorilor mediului &#xee;inconjurător, mai ales &#xee;n zonele şi ariile protejate“, a declarat Philippe Questiaux, Preşedinte – Director General Lafarge Ciment (Romania) S.A.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;
&lt;p class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;text-align: justify;&quot;&gt;&lt;span lang=&quot;RO&quot; style=&quot;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;span lang=&quot;RO&quot; style=&quot;&quot;&gt;”Parteneriatul cu Lafarge &#xee;n Rom&#xe2;nia demonstrează ce &#xee;nseamnă de fapt Responsabilitate Socială Corporatistă. Implicarea pe termen lung &#xee;n dezvoltarea durabilă a comunităţilor, includerea indicatorilor de sustenabilitate &#xee;n evaluarea performanţei afacerii şi schimbări structurale &#xee;n interiorul acesteia, comunicarea internă şi educarea angajaţilor &#xee;n acelaşi spirit, toate acestea sunt importante pentru modul in care WWF lucrează pentru schimbarea paradigmei de business in Romania şi &#xee;n lume.” a precizat Andreas Beckmann, Director al WWF Programul Dunăre Carpaţi. &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;
&lt;p class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;text-align: justify;&quot;&gt;&lt;span lang=&quot;RO&quot; style=&quot;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;span lang=&quot;RO&quot; style=&quot;&quot;&gt;&#xce;n cadrul parteneriatului dintre Lafarge Rom&#xe2;nia şi WWF Programul Dunăre-Carpaţi Rom&#xe2;nia au fost dezvoltate &#xee;n planurile de acţiune anuale instrumente de educaţie ecologică in cadrul programului „Două lumi, o singură planetă”: manualul educativ ,,Arii protejate &#xee;n Carpaţi” şi taberele de educaţie ecologică pentru copii din Hoghiz (jud. Braşov), T&#xe2;rgu-Jiu, Medgidia şi Aghireş (jud. Cluj), comunităţi &#xee;n care Lafarge derulează operaţiuni industriale. &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;
&lt;p class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;text-align: justify;&quot;&gt;&lt;span lang=&quot;RO&quot; style=&quot;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;span lang=&quot;RO&quot; style=&quot;&quot;&gt;Acţiunile comune au vizat &#xee;n perioada 2006-2009: reabilitarea unei suprafeţe de 1,5 ha de teren din satul Bogata (jud. Braşov), organizarea unor ateliere de formare şi prezentări pentru conştientizarea actului decizional din perspectiva durabilităţii şi sustenabilităţii businessului la care au participat manageri Lafarge din Rom&#xe2;nia, precum şi sustinerea acţiunilor locale – parte din proiecte globale ale WWF International – Earth Hour (2009). Pentru a constitui un exemplu şi o referinţă &#xee;n domeniu, s-a demarat un studiu comun pentru refacerea şi conservarea biodiversităţii unei &#xee;nsemnate suprafeţe situate pe cursul mijlociu al r&#xe2;ului Argeş, zonă &#xee;n care s-au exploatat agregate de r&#xe2;u si care este inclusă &#xee;ntr-o zonă desemnată de Rom&#xe2;nia ca parte a Reţelei Ecologice Europene Natura 2000. &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;
&lt;p class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;text-align: justify;&quot;&gt;&lt;span lang=&quot;RO&quot; style=&quot;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;span lang=&quot;RO&quot; style=&quot;&quot;&gt;&#xce;n Rom&#xe2;nia, Lafarge este şi un membru al WWF Corporate Club, o platformă de cooperare &#xee;ntre WWF şi acele companii care consideră responsabilitatea faţă de mediu o parte importantă a misiunii lor.&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;/meta&gt;
&lt;/meta&gt;
&lt;/meta&gt;
&lt;/meta&gt;</description>
				<dc:date>2009-10-22</dc:date>
			</item>
		
						
			<item>
				<title>Coaliția ONG Natura 2000 pune la dispoziția Ministerului Mediului date privind siturile Natura 2000</title>
				<link>http://www.panda.org/ro/news_facts/comunicate_presa/?uNewsID=177061</link>
				<description>Stimată Doamnă Ministru,&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Av&#xe2;nd &#xee;n vedere procedura declanșată de Comisia Europeană la Curtea Europeană de Justiție, &#xee;n data de 8&lt;br /&gt;
octombrie 2009, pentru nerespectarea Directivei Păsări 79/409/EEC, Coaliția ONG Natura2000 Rom&#xe2;nia&lt;br /&gt;
doreste să vină &#xee;n ajutorul Guvernului cu datele pe care le deține pentru desemnare suplimentară de Arii&lt;br /&gt;
Speciale de Protecție Avifaunistică (SPA). O parte din aceste date au fost colectate &#xee;ncă din anul 2007, pe baza unui contract cu Ministerul Mediului si depuse pentru desemnare &#xee;n acelasi an,&amp;#160;restul provenind din proiecte implementate de organizații membre ale Coaliției. Datele se referă la minim 21 Arii de importanță Avifaunistică si completarea datelor pentru 71 arii.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
De asemenea, av&#xe2;nd &#xee;n vedere faptul că &#xee;n septembrie a expirat un nou termen, cu privire la completarea&lt;br /&gt;
rețelei de Situri de Importanță Comunitară (SCI), conform Directivei Habitate 92/43/EEC, pentru a evita&lt;br /&gt;
declansarea unei noi proceduri, punem la dispoziția Guvernului datele de care dispunem pentru desemnări suplimentare. Consiliul Reprezentativ al Coaliției ONG Natura2000 Rom&#xe2;nia vă aduce la cunostință că, &#xee;n urma efortului depus &#xee;n vara acestui an de specialiștii Coaliției, dispunem de date care pot ajuta la &#xee;ndeplinirea obligației față de Uniunea Europeană &#xee;n ce priveste desemnarea de situri suplimentare &#xee;n rețeaua Natura 2000, ajut&#xe2;nd astfel la evitarea sancŃiunilor ce s-au anunțat sau se pregătesc de către Uniunea Europeană. &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Cu resursele limitate obținute de organizații neguvernamentale, specialistii Coaliției au realizat inventarieri&lt;br /&gt;
de teren si studii care pot sta la baza propunerilor de completare a siturilor pentru specii si habitate pentru&lt;br /&gt;
care, la Seminariile Biogeografice din iunie 2008, Comisia Europeană a acordat calificativele „insuficient&lt;br /&gt;
moderat” si „insuficient major””.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Pentru cele 16 habitate si 65 specii pentru care Comisia Europeană a cerut desemnări suplimentare de situri, Coaliția ONG Natura2000 Rom&#xe2;nia poate oferi date după cum urmează:&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
a. pentru 8 habitate datele oferite pot fi suficiente pentru desemnarea siturilor suplimentare &#xee;n&lt;br /&gt;
proporție de 100%,&lt;br /&gt;
b. pentru 6 habitate deținem date pentru a se desemna peste 50% din siturile necesare,&lt;br /&gt;
c. pentru 2 habitate se pot desemna p&#xe2;nă la 50% din siturile de care ar mai fi nevoie.&lt;br /&gt;
d. datele colectate pe specii pot oferi baza pentru desemnarea a 100% din siturile necesare pentru 26&lt;br /&gt;
de specii, &#xee;n jur de 50% pentru 27 de specii si &#xee;n diferite procente pentru 12 specii.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&#xce;n baza acestor date propunem un număr de minim 257 noi situri .&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Menționăm că &#xee;n primăvara anului 2009 CoaliŃia ONG Natura2000 a &#xee;ncercat &#xee;n repetate r&#xe2;nduri să obțină o &#xee;nt&#xe2;lnire cu reprezentanții Ministerului Mediului pentru a stabili o strategie comună &#xee;n vederea &#xee;ndeplinirii&lt;br /&gt;
obligațiilor către UE si a oferi ajutorul specialistilor din organizațiile membre ale Coaliției. Reprezentanții&lt;br /&gt;
Ministerului nu au răspuns &#xee;n mod favorabil solicitărilor noastre, ca urmare propunerile s-au făcut prin&lt;br /&gt;
munca, &#xee;n bună parte voluntară, a specialiștilor cooptați de Coaliție, fără sprijin si coordonare din partea&lt;br /&gt;
autorității responsabile pentru Natura 2000.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&#xce;n situația &#xee;n care oferta Coaliției se acceptă, dorim să purtăm o discuție cu reprezentanții Ministerului&lt;br /&gt;
Mediului cu privire la condițiile &#xee;n care se vor depune datele care să fie folosite pentru a se răspunde, cel&lt;br /&gt;
puțin parțial, cerințelor Comisiei Europene &#xee;nainte de a se declansa &#xee;ncă o procedură la Curtea Europeană de Justiție. Coaliția condiționează depunerea datelor de desemnarea unei comisii de experți independenți pentru validarea datelor oferite si desemnarea siturilor suplimentare.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
De asemenea, &#xee;ntruc&#xe2;t datele oferite pot ajuta la pregătirea &#xee;n bună parte a răspunsului către CE privind&lt;br /&gt;
obligațiile de conservare a naturii față de UE, solicităm ca suma de un milion de Euro ce se oferă pe bază de licitație pentru „Proiect de cercetare &#xee;n vederea &#xee;ndeplinirii obligațiilor ce revin țării noastre &#xee;n ceea ce&lt;br /&gt;
privește aplicarea reglementărilor comunitare privind rețeaua ecologică Natura 2000” (cod CPV : 73110000 6 )” să fie utilizată pentru finalizarea propunerilor de suplimentare de situri si asigurarea condițiilor de bază pentru plăți compensatorii către proprietarii de terenuri.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Avem convingerea că rezultatul muncii noastre poate fi de un real ajutor, ca urmare solicităm sprijinul dumneavoastră pentru demararea c&#xe2;t mai rapidă a procesului de desemnare a noilor situri, conform&lt;br /&gt;
legislației &#xee;n vigoare, solicit&#xe2;nd &#xee;n acelasi timp Comisiei Europene să renunțe la demersurile de pregătire a sancțiunilor.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Cu deosebită stimă,&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Tamas Papp&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Erika Stanciu&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Membri &#xee;n Consiliul Reprezentativ &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Coaliția ONG Natura 2000 Rom&#xe2;nia &lt;br /&gt;</description>
				<dc:date>2009-10-12</dc:date>
			</item>
		
						
			<item>
				<title>Golden Award for Excellence pentru Campania Earth Hour</title>
				<link>http://www.panda.org/ro/news_facts/comunicate_presa/?uNewsID=175762</link>
				<description>&lt;a href=&quot;http://www.panda.org/ro/news_facts/comunicate_presa/?uNewsID=175762&quot;&gt;&lt;img src=&quot;http://assets.panda.org/img/img_0491_290744.jpg&quot; width=&quot;146&quot; height=&quot;219&quot; alt=&quot;Luminița Tănasie, Director WWF Programul Dunăre-Carpați Rom&#xe2;nia &amp;copy;&amp;nbsp;PR Award&quot; border=&quot;0&quot; align=&quot;left&quot; hspace=&quot;4&quot; vspace=&quot;2&quot; /&gt;&lt;/a&gt;PR Award este cea mai prestigioasă competiție dedicată relațiilor publice și este organizată de Forum for International Communications, o organizație non-profit care promovează standardele de etică și performanță &#xee;n r&#xe2;ndul specialiștilor &#xee;n relații publice. Anul acesta, din cele 142 de proiecte inscrise, doar 40 au fost nominalizate pentru etapa finală. 6 dintre acestea au primit Golden Award for Excellence. Earth Hour a fost alesă cea mai bună campanie la categoria ONG.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Ca și &#xee;n anii precedenți, anul acesta competiția s-a bucurat de un juriu excepțional, reunind specialiști &#xee;n comunicare din Statele Unite, Germania, Belgia, Marea Britanie, Italia, Turcia și Rom&#xe2;nia. Președintele juriului a fost dl. Peter Debreceny, Președintele Insitutului de Relații Publice din Statele Unite ale Americii.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Organizată pentru prima oară &#xee;n Rom&#xe2;nia, Campania Earth Hour 2009 a avut un success neasteptat. &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Reprezentanţii WWF şi ambasadorii Earth Hour au avut numeroase prezenţe &#xee;n mass-media: emisiuni TV şi radio, interviuri &#xee;n presă- prilej cu care au adus informaţii despre schimbările climatice, despre Conferinţa de la Copenhaga şi alte probleme de mediu. Mai mult de 30 de companii au promovat mesajul Earth Hour &#xee;n r&#xe2;ndul angajaților. &#xce;n ziua anterioară evenimentului, Vodafone Rom&#xe2;nia a trimis 2 milioane de SMS-uri către abonaţi, cu &#xee;ndemnul de a stinge lumina. &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Pe 28 martie, la 20:30, Palatul Parlamentului, Ateneul Rom&#xe2;n, Teatrul Naţional Bucureşti, Primăria Municipiului Bucureşti, Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, Muzeul Naţional de Artă, Opera Romană, Hotelul Intercontinental şi Magazinul Cocor , precum şi alte 30 de sedii de companii au stins luminile. Mai multe cafenele şi restaurante au organizat seri la lumina lum&#xe2;nării. Fabricile Lafarge din Rom&#xe2;nia şi-au oprit activitatea pentru o oră.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&#xce;n Piaţa Constituţiei, WWF a organizat evenimentul 60 de minute pentru planetă: 600 de susţinători şi voluntari ai organizaţiei, dintre care 200 de elevi de liceu, au format, cu lum&#xe2;nări, numărul 60, simbolul Earth Hour. Trupa Sistem a susţinut primul său concert 100% unplugged, iar Astroclubul Bucureşti le-a arătat bucureştenilor stelele, mult mai vizibile după stingerea luminilor la Palatul Parlamentului. Evenimente similare s-au organizat şi &#xee;n oraşele partenere- &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Participarea la evenimentul din Piaţa Constituţiei şi a celor care au stins lumina a fost peste aşteptări. Oficial, au fost 9 oraşe participante: Bucureşti, Botoşani, Braşov, Cluj-Napoca, Iaşi, Sf&#xe2;ntu Gheorghe, T&#xe2;rgovişte, Timişoara şi Tulcea, dar vestea despre campanie a ajuns la 2 milioane de rom&#xe2;ni care au stins lumina pe 28 martie. Dispeceratului Energetic Naţional a anunţat o scădere a consumului de energie cu 100 MWh. &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Campania a implicat 500 de voluntari şi peste 30 de companii. 2000 de susţinători din Rom&#xe2;nia s-au &#xee;nregistrat pe www.earthhour.org şi peste 100 de fotografii şi filme au fost uploadate in cadrul concursului de pe www.trilulilu.ro. Acoperirea media a fost, de asemenea, peste așteptări- peste 200 de articole &#xee;n presa scrisă, 999 de difuzări ale spotului tv si peste 20.000 de accesări ale clipurilor postate online.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;</description>
				<dc:date>2009-10-05</dc:date>
			</item>
		
						
			<item>
				<title>Scrisoare de poziție: ”Rom&#xe2;nia şi politicile privind schimbările climatice – Stimuli economici din direcţionarea către o economie verde”</title>
				<link>http://www.panda.org/ro/news_facts/comunicate_presa/?uNewsID=174502</link>
				<description>&lt;a href=&quot;http://www.panda.org/ro/news_facts/comunicate_presa/?uNewsID=174502&quot;&gt;&lt;img src=&quot;http://assets.panda.org/img/solar_turkey_michelgunther_227500.jpg&quot; width=&quot;146&quot; height=&quot;97&quot; alt=&quot;Solar panels to heat the water for a new building on the Mediterranean Sea front. Turkey  &amp;copy;&amp;nbsp;WWF-Canon / Michel GUNTHER&quot; border=&quot;0&quot; align=&quot;left&quot; hspace=&quot;4&quot; vspace=&quot;2&quot; /&gt;&lt;/a&gt;Consiliul Rom&#xe2;n pentru Clădiri Verzi (Romania Green Building Council - RoGBC), &#xee;mpreună cu WWF Programul Dunăre-Carpaţi Rom&#xe2;nia, Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (UNDP) şi Asociaţia Auditorilor Energetici pentru Clădiri (AAEC) au semnat astăzi o scrisoare de poziţie privind măsurile care ar trebui luate pentru a &#xee;ncuraja eficienţa energetică. &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Documentul, intitulat „Rom&#xe2;nia şi politicile privind schimbările climatice – Stimuli economici din direcţionarea către o economie verde” atrage atenţia asupra oportunităţilor economice asociate cu implementarea politicilor de mediu, &#xee;n special &#xee;n domeniul construcţiilor. De asemenea, scrisoarea sugerează măsuri concrete care, aplicate, ar reprezenta investiţii pentru o creştere economică durabilă şi nu costuri la buget.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Analiştii economici preconizează o creştere a preţului la energie, la nivel global, odată cu depăşirea crizei economice mondiale şi &#xee;nregistrarea unor noi creşteri economice. Aceasta va ridica miza discuţiilor despre eficienţa energetică şi costurile acesteia. Poziţia organizaţiilor semnatare ale documentului intitulat „Rom&#xe2;nia şi politicile privind schimbările climatice – Stimuli economici din direcţionarea către o economie verde” este aceea că acţiunea pentru sporirea eficienţei energetice reprezintă o investiţie pentru o creştere economică durabilă şi nu un cost la buget. Costurile asociate implementării măsurilor legate de &#xee;ncurajarea eficienţei energetice şi a producerii energiei din surse regenerabile sunt minime, deorece acestea constituie investiţii returnate &#xee;n viitor prin economii de energie din surse convenţionale.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Prin utilizarea tehnologiilor inovative deja existente consumul de energie &#xee;n clădiri – at&#xe2;t &#xee;n cele noi c&#xe2;t şi in cele existente – poate fi redus cu 30-50% fără a fi necesare investiţii iniţiale semnificative. &#xce;n plus, se poate &#xee;ncuraja crearea unor scheme de &#xee;mprumuturi publice şi/sau private ce pot fi utilizate pentru lucrări de &#xee;mbunătăţire a eficienţei energetice &#xee;n clădiri, extinz&#xe2;nd astfel, cu un impact minim asupra bugetului public, aria de cuprindere a unor programe guvernamentale deja existente.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Semnatarii au subliniat, de asemenea, importanţa creării unor noi mecanisme financiare care să &#xee;ncurajeze dezvoltarea construcţiilor verzi, tehnologiilor inovatoare, soluţiilor de producere a energiei din surse regenerabile şi producătorii de echipamente eficiente energetic. Acest tip de investiţii vor fi recompensate prin economii ale consumului de energie &#xee;n viitor şi reprezintă o modalitate puţin costisitoare de &#xee;ncurajare a inovării. Aceste mecanisme vor ajuta Rom&#xe2;nia să beneficieze de trecerea la o economie “verde” şi de crearea a noi locuri de muncă.&lt;br /&gt;
&amp;#160;&lt;br /&gt;
Prin crearea unor linii de creditare – “ &#xee;mprumuturi verzi” pentru cetăţeni - pentru lucrări de reabilitare şi eficienţă energetică – ar creşte impactul măsurilor deja existente (Programul de reabilitare termică a blocurilor de locuit), contribuind la &#xee;mbunătăţirea unui număr mult mai mare de clădiri cu resurse financiare reduse din partea bugetului statului. &#xce;ncheierea unor parteneriate cu instituţii financiare private ar putea rezolva problema managementului unui asemenea program şi ar creşte aria de acoperire a programelor existente. &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
“O economie verde este soluţia fără dezavantaje pentru niciuna dintre părţi. Sunt imediat create locuri de muncă şi se dob&#xe2;ndesc abilităţi valoroase, rom&#xe2;nii au parte de clădiri mai bune şi de cheltuieli lunare mai scăzute, o mai mare securitate energetică şi, desigur, mediul este protejat. Chiar şi companiile tradiţionale de energie, unde profesează foarte mulţi tehnicieni talentaţi, pot fi foarte bine &#xee;n poziţia de a c&#xe2;ştiga de pe urma unei permutări masive, mondiale către soluţii energetice mai curate şi către o mai mare eficienţă energetică.” – Steven Borncamp - Preşedinte şi CEO, RoGBC&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
“Directiva de Performanţă Energetică a Clădirilor nu doar impune implementarea unor standarde, ci furnizează cadrul şi oportunitatea pentru ca mediul de afaceri rom&#xe2;nesc să v&#xe2;ndă produse şi servicii. Cu c&#xe2;t mai repede se pregătesc pentru aceasta, cu at&#xe2;t mai bine. Vorbim despre locuri de muncă, at&#xe2;t prezente, c&#xe2;t şi viitoare, &#xee;n domenii variind de la construcţii la materiale, arhitectură şi design. Rom&#xe2;nia are cu adevărat şansa să &#xee;ntreacă alte ţări &#xee;n această direcţie, av&#xe2;nd avantajul unei forţe de muncă relativ instruite, dar destul de ieftină. Rom&#xe2;nia trebuie să profite de această oportunitate, sau alţii o vor face &#xee;naintea ei (vezi Austria, Germania).” – Andreas Beckmann - Director Regional WWF Programul Dunăre-Carpaţi.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
“&#xce;n contextul economic şi politic actual, Rom&#xe2;nia se află &#xee;n pragul unor decizii care fie vor duce la creştere şi stabilitate &#xee;n plan economic, fie vor crea instabilitate economică pe termen lung. Organizaţiile noastre sprijină şi &#xee;ncurajează deciziile prin care se urmăreşte valorificarea beneficiilor economice rezultate din implementarea politicilor de mediu. &#xce;n acelaşi timp, pe plan politic, recunoaştem oportunitatea de &#xee;mbunătăţire a imaginii Rom&#xe2;niei şi puterea de influenţă, la nivel internaţional, prin implementarea unui exemplu de acţiune ce poate fi urmat şi de alte state.” – Anca Bieru, Director Membership şi Afaceri Publice, RoGBC.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;</description>
				<dc:date>2009-09-18</dc:date>
			</item>
		
						
			<item>
				<title>Impactul &#xee;ncălzirii Regiunii Arctice asupra planetei depăşeşte orice previziuni</title>
				<link>http://www.panda.org/ro/news_facts/comunicate_presa/?uNewsID=173301</link>
				<description>&lt;a href=&quot;http://www.panda.org/ro/news_facts/comunicate_presa/?uNewsID=173301&quot;&gt;&lt;img src=&quot;http://assets.panda.org/img/hi_46054_281621.jpg&quot; width=&quot;146&quot; height=&quot;92&quot; alt=&quot;Topirea Regiunii Arctice este mai rapidă dec&#xe2;t s-a prevăzut anterior &amp;copy;&amp;nbsp;WWF-Canon&quot; border=&quot;0&quot; align=&quot;left&quot; hspace=&quot;4&quot; vspace=&quot;2&quot; /&gt;&lt;/a&gt;&lt;br /&gt;
&lt;em&gt;&amp;#160;Arctic Climate Feedbacks: Global Implications&lt;/em&gt;, un raport WWF lansat astăzi, la Geneva, cu prilejul unei conferinţe mondiale a Organizaţiei Mondiale de Meteorologie, dezvăluie consecinţele globale ale &#xee;ncălzirii Regiunii Arctice, mai rapide şi mai dramatice dec&#xe2;t au prevăzut cercetările anterioare. &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&#xce;ncălzirea Regiunii Arctice este un fenomen cunoscut de multă vreme, fără să se fi luat &#xee;n calcul, &#xee;nsă, factori precum interacţiunea acesteia cu atmosfera. Ceea ce aduce nou studiul WWF, &#xee;ntocmit de cei mai buni specialişti &#xee;n climatologie din lume, este o serie de argumente care stabilesc o legătură directă &#xee;ntre &#xee;ncălzirea Regiunii Arctice şi modificările la nivelul climatului global. &#xce;n linii mari, raportul estimează că &#xee;ncălzirea Regiunii Arctice ar putea cauza inundaţii care ar afecta o pătrime din populaţia planetei, creşteri foarte mari ale emisiilor de gaze cu efect de seră stocate sub calota glaciară, precum şi schimbări dramatice ale climei. &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
“Ceea ce a descoperit echipa care a realizat studiul este un scenariu cutremurător”, a declarat Dr. Martin Sommerkorn, specialist &#xee;n schimbări climatice &#xee;n cadrul Programului Arctic al WWF. “Raportul ne spune, practic, că &#xee;ncălzirea Regiunii Arctice este mai mult dec&#xe2;t o chestiune locală, este o problemă care afectează &#xee;ntreaga planetă. Altfel spus, dacă nu reuşim să menţinem temperaturile normale &#xee;n Regiunea Arctică, consecinţele se vor răsfr&#xe2;nge asupra comunităţilor umane de pretutindeni”.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Raportul demonstrează că multe dintre feedbackurile din zona arctică- efecte negative rezultate din impactul &#xee;ncălzirii- vor accentua &#xee;ncălzirea globală, depăşind previziunile oamenilor de ştiinţă, inclusiv pe cele ale ultimului raport al Comitetului Interguvernamental pentru Schimbări Climatice (IPCC), făcut public &#xee;n 2007.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Pe de altă parte, pierderile masive de gheaţă cauzate vor influenţa circulaţia atmosferică şi vremea din zona arctică şi din &#xee;mprejurimi. Astfel, temperaturile şi precipitaţiile din Europa şi America de Nord vor suferi modificări drastice, afect&#xe2;nd agricultura, pădurile, dar şi rezervele de apă. &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Mai mult, solurile &#xee;ngheţate din Regiunea Arctică stochează dublul cantităţii de CO2 din atmosferă. Dacă procesul de &#xee;ncălzire continuă, suprafeţele se vor subţia tot mai mult şi vor elibera cantităţi mari de carbon, sub formă de CO2 şi metan- un gaz cu efect de seră foarte puternic. De altfel, nivelul metanului din atmosferă a crescut deja considerabil &#xee;n ultimii ani, principala cauză fiind &#xee;ncălzirea tundrei arctice.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Conform raportului WWF, nivelul mării va creşte cu peste un metru p&#xe2;nă &#xee;n 2100- mai mult dec&#xe2;t dublul nivelului anticipat de IPCC &#xee;n 2007- şi numeroase inundaţii vor lovi zonele de coastă, afect&#xe2;nd mai mult de un sfert din populaţia planetei.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&#xab;Raportul ne sugerează că trebuie să reducem urgent emisiile de gaze cu efect de seră, p&#xe2;nă nu va fi prea t&#xe2;rziu &#xbb; , a declarat Sommerskon. &#xab; Dacă permitem ca Regiunea Arctică să se &#xee;ncălzească &#xee;n continuare, nu cred că vom putea ţine aceste efecte negative sub control pentru multă vreme”.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
WWF s-a aliat cu mai multe organizaţii de mediu din lume şi a &#xee;ntocmit o schemă de tratat pentru Conferinţa de la Copenhaga, prin care s-ar putea reduce emisiile de dioxid de carbon, p&#xe2;nă la un nivel care ne-ar ţine departe de efectele negative ale &#xee;ncălzirii globale. &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
“Trebuie să ţinem cont de aceste semnale din Regiunea Arctică şi să facem tot posibilul ca la Copenhaga să obţinem un acord care să limiteze emisiile de gaz cu efect de seră &#xbb;, a subliniat James Leape, director general al WWF International.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&#xce;n luna decembrie a acestui an, reprezentanţi din 191 de ţări se vor reuni la Copenhaga pentru ultima rundă de negocieri privind un nou acord global de reducere a emisiilor. Acordul aflat &#xee;n vigoare, cunoscutul Protocol de la Kyoto, va expira peste 3 ani, &#xee;n decembrie 2012. Negocierile de la Copenhaga ar urma să ratifice un nou tratat de climă care să fie aplicat &#xee;ncep&#xe2;nd cu 2013. &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
WWF susţine că acest cadru trebuie să garanteze reduceri de emisii mult mai rapide şi mai consistente din partea ţărilor puternic industralizate şi să sprijine financiar ţările &#xee;n curs de dezvoltare, pentru putea lua parte la lupta &#xee;mpotriva schimbărilor climatice. &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
NOTE:&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
• Mai multe materiale, inclusiv raportul integral şi varianta video a interviului cu Dr. Sommerkorn, sunt disponibile pe &lt;a href=&quot;http://www.divshare.com/folder/587835-7d0&quot;&gt;http://www.divshare.com/folder/587835-7d0&lt;/a&gt;.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
• Modelul de tratat propus de WWF poate fi accesat pe pagina &lt;a href=&quot;http://www.panda.org/climate&quot;&gt;http://www.panda.org/climate&lt;/a&gt;.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;</description>
				<dc:date>2009-09-03</dc:date>
			</item>
		
						
			<item>
				<title>Industria muzicală adoptă sectorul non-profit</title>
				<link>http://www.panda.org/ro/news_facts/comunicate_presa/?uNewsID=171181</link>
				<description>&lt;a href=&quot;http://www.panda.org/ro/news_facts/comunicate_presa/?uNewsID=171181&quot;&gt;&lt;img src=&quot;http://assets.panda.org/img/zoli_toth__c__s__torie___n_blue_jeans_0b7a629_275881.jpg&quot; width=&quot;146&quot; height=&quot;87&quot; alt=&quot;Zoli Toth, solistul trupei Sistem &amp;copy;&amp;nbsp;Zoli Toth&quot; border=&quot;0&quot; align=&quot;left&quot; hspace=&quot;4&quot; vspace=&quot;2&quot; /&gt;&lt;/a&gt;&lt;p&gt;&lt;span id=&quot;1248956545039S&quot; style=&quot;display: none&quot;&gt;&amp;#160;&lt;/span&gt;&lt;a href=&quot;http://www.adoptaunong.ro&quot;&gt;&lt;strong&gt;Adoptă un ONG&lt;/strong&gt;&lt;/a&gt;&lt;strong&gt;&amp;#160;a lansat&amp;#160;cea de-a treia etapă a proiectului, prin care invită artiştii din industria muzicală din Rom&#xe2;nia să adopte c&#xe2;te o organizaţie nonguveramentală. Cinci trupe rom&#xe2;neşti şi-au ales un ONG &#xee;n misiunea căruia cred şi pe care urmează să &#xee;l promoveze &#xee;n concertele pe care le vor susţine. Trupa Sistem a ales să adopte filiala WWF din Rom&#xe2;nia.&lt;/strong&gt;&lt;a href=&quot;http://www.zolitoth.ro&quot;&gt;&lt;strong&gt;&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;/strong&gt;Zoli Toth&lt;/a&gt;, ambasador Earth Hour &#xee;n Rom&#xe2;nia, a&amp;#160;adresat o invitaţie colegilor de breaslă de a deveni „părinţi adoptivi” ai unor ONG-uri:&lt;strong&gt;&lt;br /&gt;
&lt;/strong&gt;&lt;br /&gt;
&lt;strong&gt;Adoptă un ONG!&lt;br /&gt;
&lt;/strong&gt;&lt;br /&gt;
Sună ciudat? Cred. De ce sa adopţi un ONG? Ce trebuie să faci pentru asta? Să-l iei acasă, să-l &#xee;mbraci, să-i dai de m&#xe2;ncare? Ei bine nu, lucrurile sunt mult mai simple.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dar mai &#xee;nt&#xe2;i hai să definim ONG-ul. ONG este o organizaţie privată, care nu urmareşte nici puterea politică şi nici obţinerea de profit. El funcţionează &#xee;n mare parte pe bază de voluntariat. Fiecare ONG are c&#xe2;te un obiectiv asumat care trebuie să fie de interes public sau să folosească interesului public. Le găseşti &#xee;n toate domeniile: educatţe, cultură, sănătate, servicii sociale, apărarea drepturilor, participare publică, protectţa mediului sau dezvoltare economică şi socială.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dacă eşti unul dintre artiştii rom&#xe2;ni, sau pur şi simplu crezi că poţi să ajuţi un ONG datorită imaginii tale, &#xee;ncearcă să adopţi unul dintre ONG-urile participante la acest proiect, &lt;a href=&quot;http://www.adoptaunong.ro&quot;&gt;www.AdoptaUnOng.ro&lt;/a&gt;. Ce trebuie să faci? In primul rand, să crezi &#xee;n forţele tale, să fii creativ, să &#xee;ncerci să schimbi, să povesteşti despre proiectul tău la concerte, party-uri, zile de nasşere sau chiar la o bere. Şi dupa toate aceste poveşti să te apuci de treabă. Probabil că de poveşti s-au săturat cei care aşteaptă să fie adoptati.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Impreună, cei care avem puterea şi libertatea de a vorbi &#xee;n faţa mulţimilor trebuie să profităm de acest atu. Nu contează c&#xe2;t de mare e scena sau cine a plătit-o. Contează ca mesajul tău să ajungă fix acolo unde vrei tu. Ecologia a devenit o modă &#xee;n Rom&#xe2;nia, hai să facem cumva ca la anul să se poarte ADOPŢIA. Adoptă un ONG!&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&amp;#160;&lt;/p&gt;</description>
				<dc:date>2009-07-30</dc:date>
			</item>
		
						
			<item>
				<title>Organizaţii ecologiste pun capăt DN 66A la 1 km de Peisajul Forestier Intact</title>
				<link>http://www.panda.org/ro/news_facts/comunicate_presa/?uNewsID=170741</link>
				<description>&lt;a href=&quot;http://www.panda.org/ro/news_facts/comunicate_presa/?uNewsID=170741&quot;&gt;&lt;img src=&quot;http://assets.panda.org/img/dsc_0199_275341.jpg&quot; width=&quot;146&quot; height=&quot;97&quot; alt=&quot;Borna kilometrică ce marchează capătul de drum la km 47+ 765 &amp;copy;&amp;nbsp;Agent Green&quot; border=&quot;0&quot; align=&quot;left&quot; hspace=&quot;4&quot; vspace=&quot;2&quot; /&gt;&lt;/a&gt;Organizaţii ecologiste protestează astăzi pe DN 66A &#xee;n zona cantonului silvic C&#xe2;mpuşel, pentru a &#xee;mpiedica construirea tronsonului 3 al drumului care distruge ultimul PFI (peisaj forestier intact) din Europa la sud de Cercul Polar.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
15 voluntari ai organizaţiilor protestatare Agent Green, WWF (World Wide Fund for Nature), Grupul Milvus, Societatea Carpatina Ardeleană, Generaţia Verde şi Pro Democraţia Club Lupeni au afişat un banner cu mesajul ”DOMNULE NEMIRSCHI, DN 66A – CAPĂT DE DRUM / PROTEJAŢI PEISAJUL FORESTIER INTACT” şi montează noua bornă kilometrică de drum judeţean la Campuşel, care marchează capătul de drum la km 47+765 şi specifică existenţa PFI la 1 km distanţă [nota 1]. Acţiunea &#xee;şi propune să atragă atenţia ministrului că legislaţia este &#xee;n favoarea conservării mediului [nota 2].&lt;br /&gt;
&amp;#160;&lt;br /&gt;
”Cobor&#xe2;m DN 66A la rang de drum judeţean şi protestăm pentru a atrage atenţia ministrului mediului că nu poate autoriza tronsonul 3 al DN 66A, deoarece acesta ar urma să traverseze zona de protecţie integrală a Parcului Naţional Domogled, activitate ilegală. Ştim că ministrul ar putea pune autorizarea drumului pe seama siguranţei naţionale, dar gestul ar &#xee;nsemna o crimă ecologică intolerabilă pentru care am demara proceduri legale la nivel nivel naţional şi european. Este &#xee;n joc soarta ultimului peisaj forestier intact din Europa situată la latitudini temperate şi vom face tot ce este posibil să &#xee;l protejăm ”, a spus Gabriel Păun, Agent Green.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
C&#xe2;mpuşel este limita dintre tronsonul 2 (C&#xe2;mpu lui Neag-C&#xe2;mpuşel) care afectează deja Parcul Naţional Retezat şi tronsonul 3 (C&#xe2;mpuşel-Coada de lac Iovanu) care ar urma să afecteze Parcul Naţional Domogled şi PFI. ”Nu este pentru prima dată că atragem atenţia asupra consecinţelor negative asupra biodiversităţii pe care le-ar avea DN 66A pentru natură, &#xee;nsă nu am crezut că se va ajunge p&#xe2;nă aici, mai ales că studiul Guvernului din 2007 confirmă existenţa PFI şi conţine recomandări pentru conservarea acestuia. Construcţiile de infrastructură conduc la dispariţia PFI. Dacă &#xee;n Retezat drumul trece pe la marginea parcului, Domogledul ar urma să fie fragmentat &#xee;n două teritorii egale chiar prin zona de conservare integrală. PFI ar pierde cel puţin 10 000 hectare”, a spus Luminiţa Tănasie, director de program WWF Rom&#xe2;nia.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
O singură zonă din &#xee;ntreaga Europă situată &#xee;n clima temperată mai &#xee;ndeplineşte criterii ştiinţifice pentru conservarea carnivorelor mari pentru care habitatul natural recomandat de cercetători este de p&#xe2;nă la 100 000 ha (lup, urs şi r&#xe2;s). Este PFI Retezat-Godeanu-Ţarcu care măsoară 97.926 ha, din care 18046 ha sunt păduri virgine şi cuprinde 22 de tipuri diferite de ecosisteme. ”Lupul, ursul şi r&#xe2;sul sunt specii de interes comunitar care necesită o protecţie strictă. Prin unicitatea sa, Retezatul este un loc care trebuie dedicat conservării integrale, studiului şi ecoturismului. Promovarea internaţională responsabilă a statutului de ultim PFI european este soluţia pentru bunăstarea naturii şi a locuitorilor din Valea Jiului. Distrugerea sa prin construirea DN 66A ar lăsa zona fără opţiuni de dezvoltare durabilă”, a &#xee;ncheiat Tamaş Papp, Grupului Milvus.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
”Orice tentativă la adresa integrităţii patrimoniului natural al Rom&#xe2;niei reprezintă o &#xee;ncălcare a legilor rom&#xe2;neşti şi europene. Conotaţia morală a unor astfel de tentative este practic incomensurabila tin&#xe2;nd cont de efortul internaţional depus de către toate statele lumii &#xee;n lupta cu schimbarile climatice. Av&#xe2;ntul investiţiilor &#xee;n infrastructură, şi aşa anemic, nu trebuie orientat către fragmentarea sau atingerea de orice fel a ariilor naturale protejate. Cred &#xee;n integritatea instituţiilor ţării noastre şi &#xee;n faptul că Ministerul Mediului nu va susţine acest proiect ilegal şi imoral” a declarat Şerban Copoş, Generaţia Verde.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Agent Green, WWF, Grupul Milvus, Societatea Carpatina Ardeleană, Generaţia Verde şi Pro Democraţia filiala Lupeni cer Ministerului Mediului să nu dea acordul de mediu pentru tronsonul 3 al DN 66A (C&#xe2;mpuşel – Coada de lac Iovanu).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
CONTACTE: &lt;br /&gt;
Luminiţa TĂNĂSIE, Director de Program, WWF Rom&#xe2;nia, tel: 0730098722, email: ltanasie@wwfdcp.ro&lt;br /&gt;
Tamas PAPP, Preşedinte, Grupul Milvus, tel: 0720 530117, email: tamas.papp@milvus.ro&lt;br /&gt;
Serban COPOŞ, Preşedinte, Generaţia Verde, ambasador al Comisiei Europene &#xee;n Romania pentru campania „Play to Stop- Europe for Climate, serban@generatiaverde.ro&lt;br /&gt;
Gabriel Păun, Preşedinte Agent Green, tel: 0744 351977, email: gabriel.paun@agentgreen.ro&lt;br /&gt;
Mihaela GHIUCA, Coordonator, Pro Democraţia Club Lupeni, 0721 120271, 0721 740 366&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
NOTE:&lt;br /&gt;
[1] Un PFI (peisaj forestier intact) este un teritoriu in cadrul zonei de padure, care contine ecosisteme impadurite si neimpadurite (gol alpin, lacuri, mlastini) cu influente umane minime si care masoara o suprafata de minim 500 km patrati, si avand diametrul de cel putin 10 km. Mai multe informaţii despre PFI puteti gasi la:&lt;br /&gt;
http://www.agentgreen.ro/new/index.php?id=133&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[2] OUG 57/2007&lt;br /&gt;
Art. 22&lt;br /&gt;
(4) Zonele de protecţie integrală cuprind cele mai valoroase bunuri ale patrimoniului natural din interiorul ariilor naturale protejate. &lt;br /&gt;
(5) &#xce;n zonele prevăzute la alin. (4) sunt interzise: &lt;br /&gt;
a) orice forme de exploatare sau utilizare a resurselor naturale, precum şi orice forme de folosire a terenurilor, incompatibile cu scopul de protecţie şi/sau de conservare; &lt;br /&gt;
b) activităţile de construcţii-investiţii, cu excepţia celor destinate administrării ariei naturale protejate şi/sau activităţilor de cercetare ştiinţifică ori a celor destinate asigurării siguranţei naţionale sau prevenirii unor calamităţi naturale. &lt;br /&gt;
Art. 28&lt;br /&gt;
(1) &#xce;n perimetrele ariilor naturale protejate sau &#xee;n vecinătatea acestora sunt interzise activităţile care pot s&#xe3; genereze un impact negativ semnificativ asupra speciilor sălbatice şi habitatelor naturale pentru care au fost desemnate. Activităţile se supun procedurii de eliberare a unui acord/aviz/autorizaţie de mediu&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
HG 525/1996 (Art.8, alin.2) şi Legea 50/1991 (Art.10, lit C)&lt;br /&gt;
Autorizarea executării construcţiilor &#xee;n parcuri naţionale, rezervaţii naturale, precum şi &#xee;n celelalte zone protejate, de interes naţional, delimitate potrivit legii, se face cu avizul conform al Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului, Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor şi al Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei&lt;br /&gt;</description>
				<dc:date>2009-07-23</dc:date>
			</item>
		
						
			<item>
				<title>Natura oprește autostrăzile &#xee;n Rom&#xe2;nia?</title>
				<link>http://www.panda.org/ro/news_facts/comunicate_presa/?uNewsID=169701</link>
				<description>&lt;a href=&quot;http://www.panda.org/ro/news_facts/comunicate_presa/?uNewsID=169701&quot;&gt;&lt;img src=&quot;http://assets.panda.org/img/pasaj_272526.jpg&quot; width=&quot;146&quot; height=&quot;89&quot; alt=&quot;Pasaj din Austria- exemplu de &#xee;mbinare a dezvoltării infrastructurii cu protecția naturii &amp;copy;&amp;nbsp;WWF&quot; border=&quot;0&quot; align=&quot;left&quot; hspace=&quot;4&quot; vspace=&quot;2&quot; /&gt;&lt;/a&gt;Bucureşti, 8 iulie – WWF Rom&#xe2;nia critică declaraţiile făcute de ministrul transporturilor, Radu Berceanu, conform cărora reţeaua Natura 2000 &#xee;nt&#xe2;rzie lucrările la autostrăzile din Rom&#xe2;nia. Reprezentanţii filialei din Rom&#xe2;nia a World Wide Fund for Nature (WWF) consideră că grija pentru natură ar trebui să fie prioritară pe agenda Guvernului, pentru ca ea este baza oricărei dezvoltari, scuzele invocate fiind superficiale şi nejustificate. &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Ministerul Transporturilor a declarat că o unul dintre impedimentele &#xee;n avansarea proiectelor de construcţie &#xee;l constituie reglementările impuse de Reţeaua Natura 2000, aşa cum arată articolul apărut &#xee;n data de 6 iulie 2009, &#xee;n cotidianul central G&#xe2;ndul. &#xce;n articol este citat directorul Direcţiei infrastructură rutieră din minister, Adrian Ionescu, care spune: „Atunci c&#xe2;nd a fost &#xee;ntocmit programul, nu a fost &#xee;ntrebat nici un ministru, ci doar nişte ONG-uri, şi de aceea ne trezim acum &#xee;n faţa at&#xe2;tor probleme”. &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Realizarea Reţelei Natura 2000 este o obligaţie a Romaniei ca țară a UE şi orice &#xee;ncălcare a directivelor Habitate şi Păsări, care stau la baza acestei reţele, este pedepsita de Comisia Europenă, amenzile urm&#xe2;nd să fie plătite din bani publici. Desemnarea siturilor Natura 2000 &#xee;n conformitate cu directivele europene şi legislaţia rom&#xe2;nească &#xee;n vigoare, s-a făcut de specialişti acreditaţi de Ministerul Mediului, urm&#xe2;ndu-se procedeul acceptat la nivel european. Actele normative care stau la baza desemnării acestor situri au fost emise de Guvern, care are responsabilitatea directă de a asigura conservarea naturii conform obligaţiilor comunitare.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
”Consultarea ministerelor s-a &#xee;ncercat &#xee;n repetate r&#xe2;nduri. La &#xee;nceputul anului 2008 am propus Ministerului Mediului constituirea unui Grup de Lucru Interministerial Natura 2000, la care a fost invitat să participe şi Ministerul Transporturilor. Scopul acestui grup ar fi fost schimbul de informaţii şi găsirea de soluţii pentru proiecte şi investiţii, cu respectarea cerinţelor Reţelei Natura 2000. Din păcate acest grup s-a &#xee;nt&#xe2;lnit o singură dată, la iniţiativa WWF. Revenind la situația autostrăzilor din Rom&#xe2;nia, din iunie 2004 a fost suficient timp pentru a se găsi un traseu optim pentru autostradă, nu numai din punct de vedere tehnic ci şi din punct de vedere al valorilor naturale şi culturale ce trebuie protejate, precum şi soluţii adecvate pentru zonele critice.”, a declarat Luminița Tănasie, director WWF Rom&#xe2;nia. &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Este evident că natura nu constituie o prioritate pentru autorităţile rom&#xe2;ne, orice măsură de protecţie şi conservare fiind tratată strict ca un impediment pentru dezvoltare, pierz&#xe2;ndu-se din vedere faptul că natura este esenţială pentru o dezvoltăre durabilă. Rom&#xe2;nia, considerată ca fiind una din cele mai bogate ţări europene din punct de vedere al capitalului şi al resurselor naturale, riscă să repete greşelile altor ţări, care &#xee;n ultimii ani şi-au distrus natura iar acum investesc sume serioase pentru a reconstrui ceea ce au pierdut. &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Obţinerea avizelor de mediu este obligatorie pentru orice investiţie care poate avea impact asupra mediului, &#xee;n special c&#xe2;nd se suprapune peste o arie protejată. Autorităţile de mediu sunt obligate să &#xee;şi facă datoria şi să se asigure că natura nu este afectată, iar &#xee;n cazul siturilor Natura 2000 trebuie să prevină orice impact negativ pentru a evita şi eventuale amenzi de la Comisia Europeană. „Este foarte bine că autorităţile de mediu responsabile sunt at&#xe2;t de exigente &#xee;n emiterea avizelor de mediu, ceea ce ar trebui să fie regula de urmat pentru orice proiect. WWF impreuna cu Coaliţia ONG Natura 2000 Rom&#xe2;nia, reprezent&#xe2;nd 50 de organizaţii, susţine autorităţile de mediu &#xee;n efortul lor de a implementa legislaţia UE pentru conservarea naturii.” a declarat Erika Stanciu membru al Consiliului Director al Coalitiei ONG Natura 2000, din partea WWF. &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Există numeroase exemple &#xee;n UE pentru soluţii de realizare a infrastructurii de transport cu impact minim asupra ariilor naturale protejate, cum ar fi pasaje de trecere, coridoare, tunele, panouri izolatoare pentru zgomot, plase de protecţie, etc. Aceste soluţii, chiar dacă presupun investiţii suplimentare, nu sunt g&#xe2;ndite exclusiv pentru protejarea speciilor, ci şi pentru sănătatea şi confortul cetăţenilor, demonstr&#xe2;nd o reală responsabilitate &#xee;n cheltuirea banilor publici. &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Notă pentru editori: &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
1. Actele normative care stau la baza desemnării reţelei Natura 2000: &lt;br /&gt;
Legislaţie europeană:Directiva Păsări-Directiva Consiliului Europei 79/409 EEC, Directiva Habitate- Directiva Consiliului Europei 92/43 EEC;&lt;br /&gt;
Legilaţie naţională: Ordonanţă de Urgenţă nr. 57 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, Ordin de Ministru nr. 1964 din 13 decembrie 2007 privind instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 &#xee;n Rom&#xe2;nia, Hotăr&#xe2;rea de Guvern nr.1284 din 31 octombrie 2007 privind declararea ariilor de protecţie avifaunistică ca parte integrantă a reţelei europene Natura 2000 &#xee;n Rom&#xe2;nia. &lt;br /&gt;
2. Fotografiile atașate prezintă exemple de soluții tehnice identificate și puse &#xee;n practică pentru a &#xee;mbina dezvoltarea infrastructurii de transport cu protecția naturii. &lt;br /&gt;
3. Pentru mai multe amănunte despre Coaliţia ONG Natura2000 Rom&#xe2;nia contactaţi Secretariatul Coaliţiei, coalitia.natura2000@gmail.com, tel. Tel/fax: +40 (0)368.462.564&lt;br /&gt;</description>
				<dc:date>2009-07-08</dc:date>
			</item>
		
						
			<item>
				<title>Sesizare primită de la Asociația EcoRodna</title>
				<link>http://www.panda.org/ro/news_facts/comunicate_presa/?uNewsID=169481</link>
				<description>&lt;div&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 11pt&quot;&gt;&#xce;n situl Natura 2000 şi Parcul Naţional Munţii Rodnei la dispoziţia Primăriei Romuli din judeţul Bistriţa Năsăud s-a construit un drum de acces de aproape 12 km, fără avizul Consiliului Ştiinţific al Parcului Naţional, deşi conform &lt;/span&gt;&lt;i&gt;Ordonanţei de Urgenţă nr. 57 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice,&lt;/i&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 11pt&quot;&gt; orice lucrare de acest gen dintr-un parc naţional trebuie aprobat de Adminsitraţia Parcului, respectiv Consiliul Ştiinţific. &#xce;n acest caz drumul intră şi &#xee;n Rezervaţia Ştiinţifică Pietrosul Rodnei pe teritoriul căreia orice construcţie de infrastructură este strict interzisă (OUG 57/2007, articol 32, alin 1). &lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div&gt;&amp;#160;&lt;/div&gt;
&lt;div&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 11pt&quot;&gt;Conform &lt;i&gt;Directivei Uniunii Europene&amp;#160;92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de plante şi animale sălbatice &lt;/i&gt;transpusă &#xee;n legislaţiaRom&#xe2;neascăprin&lt;/span&gt;&lt;i&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 11pt&quot;&gt;Ordonanţa de Urgenţă nr. 57 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice&lt;/span&gt;&lt;/i&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 11pt&quot;&gt;, orice activitate susceptibilă de a avea impact negativ asupra sitului Natura 2000 sau a parcului naţional este interzisă sau se poate efectua numai după evaluarea impactului asupra mediului (OUG 57/2001 articolul 28).&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div&gt;&amp;#160;&lt;/div&gt;
&lt;div&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 11pt&quot;&gt;&#xce;n perioada septembrie-octombrie 2008, Primăria Romuli a reabilitat un drum forestier prin intermediul proiectului SAPARD – „Reabilitarea drumului forestier Str&#xe2;mba”, cu valoare de 2,6 milioane Euro, drum ce intră 700 m &#xee;n interiorul sitului Natura 2000 şi al Parcului Naţional Muntii Rodnei – Rezervaţie a Biosferei. Reabilitarea celor 700 m din interiorul arie protejate nu a fost avizată de Consiliul Ştiinţific al Parcului.&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div&gt;&amp;#160;&lt;/div&gt;
&lt;div&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 11pt&quot;&gt;&#xce;n continuarea acestui tronson de 700 m drum, drumul a fost continuat &#xee;ncă 12 km p&#xe2;nă &#xee;n mijlocul Rezervaţiei Ştiinţifice Pietrosu Mare, una dintre cele mai vechi rezervaţii din ţară, declarată &#xee;n 1932, pe raza judeţului Maramureş. Deşi buldozerul a fost găsit la faţa locului de către Garda de Mediu Maramureş, nu s-a luat nici o măsură de sancţionare a faptei. &lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div&gt;&amp;#160;&lt;/div&gt;
&lt;div&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 11pt&quot;&gt;Primăria Romuli a solicitat avizul către Consiliul Stiinţific al Parcului pentru realizarea acestui drum, dar avizul a fost negativ, &#xee;ntruc&#xe2;t legislaţia &#xee;n vigoare nu permite realizarea de asemenea lucrări. &lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div&gt;&amp;#160;&lt;/div&gt;
&lt;div&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 11pt&quot;&gt;Drumul creat p&#xe2;nă &#xee;n mijlocul rezervaţiei ştiintifice are un efect extrem de negativ asupra faunei locale, deoarece facilitează accesul braconierilor la ciopoarele de capre negre din căldarea glaciară Buhăiescu, rangerii Parcului &#xee;nt&#xe2;lnindu-se de nenumărate ori pe acest drum cu maşini de teren. &lt;span style=&quot;color: black&quot;&gt;Administraţia Parcului a &#xee;ncercat să oprească accesul pe acest drum prin săparea unui sanţ, dar &#xee;n decurs de 2 săptăm&#xe2;ni, accesul a fost redeschis.&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div&gt;&amp;#160;&lt;/div&gt;
&lt;div&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 11pt&quot;&gt;Deşi Administraţia Parcului Naţional Rodna a sesizat &#xee;n octombrie 2008 Garda de Mediu Maramureş, Inspectoratul de Poliţie Maramureş, Jandarmeria Montană Borşa, pedepsirea făptuitorului nu s-a realizat, pe drum observ&#xe2;ndu-se un număr din ce &#xee;n ce mai mare de maşini de teren., &lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div&gt;&amp;#160;&lt;/div&gt;
&lt;div&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 11pt&quot;&gt;Pentru orice alte detalii despre acest caz poate fi contactat Asociaţia EcoRodna sau Secretariatul Coaliţiei ONG Natura2000 Rom&#xe2;nia. &lt;/span&gt;&lt;/div&gt;</description>
				<dc:date>2009-07-06</dc:date>
			</item>
		
						
			<item>
				<title>La Călărași, 50 de sportivi au alergat pentru Dunăre</title>
				<link>http://www.panda.org/ro/news_facts/comunicate_presa/?uNewsID=168901</link>
				<description>&lt;a href=&quot;http://www.panda.org/ro/news_facts/comunicate_presa/?uNewsID=168901&quot;&gt;&lt;img src=&quot;http://assets.panda.org/img/dscn4789_270961.jpg&quot; width=&quot;146&quot; height=&quot;110&quot; alt=&quot;Elevii de la Clubul Școlar din Călărași au concurat pentru Dunăre &amp;copy;&amp;nbsp;WWF&quot; border=&quot;0&quot; align=&quot;left&quot; hspace=&quot;4&quot; vspace=&quot;2&quot; /&gt;&lt;/a&gt;La Călărași, pe Brațul Borcea al Dunării, 50 de tineri de la Clubul Sportiv Școlar Călărași au adus duminică un tribut Dunării. Sub egida programului Life Nature al Uniunii Europene, WWF(World Wide Fund for Nature), &#xee;mpreună cu Agenția pentru Protecția Mediului Călărași, au organizat un eveniment dedicat Zilei Internaționale a Dunării, reamintind publicului că Dunărea este un fluviu viu, nicidecum un coridor de transport.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Sub sloganul „Fii activ pentru Dunăre!”, evenimentul desfășurat astăzi &#xee;n Parcul Central din Călărași a reunit reprezentanți ai autorităților locale și elevi ai Clubului Sportiv Școlar. Copiii au luat parte la un cros pe faleza Dunării și s-au &#xee;ntrecut &#xee;n cadrul unor curse de canoe. C&#xe2;știgătorii au primit echipamente spotrive oferite de compania Lafuma. Concomitent, reprezentanții WWF au oferit publicului informații despre importanța Dunării și a ostroavelor din lungul ei, dintre care o mare parte se regăsesc &#xee;n zona Călărași.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Ostroavele sau insulele de pe Dunăre sunt adevărate „jungle” &#xee;n care &#xee;şi găsesc refugiul specii de păsări sau alte animale rare, lucru care le conferă un rol esențial &#xee;n salvarea ecosistemelor din &#xee;ntreg bazin al Dunării. O dovadă a importanței acestor zone pentru conservarea biodiversității Dunării este interesul Uniunii Europene pentru protejarea lor, concretizat &#xee;n proiecte precum Proiectul de Conservare și Management Integrat al Ostroavelor, inițiat de WWF &#xee;n 2006, &#xee;n cadrul programului Life Nature.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Paradoxal, &#xee;nsă, proiectele de dezvoltare a navigației pe Dunăre, sprijinite tot de Uniunea Europeană, riscă să transforme un fluviu viu, Dunărea, &#xee;ntr-un coridor de transport. Planurile de dezvoltare a navigaţiei pe „Coridorul de transport nr. 7“ , de pildă, prevăd lucrări de ad&#xe2;ncire, regularizare şi &#xee;ndiguire a Dunării, pe mai mult de 1.000 km. Lucrările vor distruge ultimele peisaje minunate şi zone umede ale Europei – ostroavele naturale dintre Rom&#xe2;nia şi Bulgaria, peisajele excepţionale din Delta Dunării, zone precum Straubing-Vilshofen &#xee;n Germania, zone umede din Ungaria, Croaţia şi Serbia. &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&#xce;n Rom&#xe2;nia, sunt &#xee;n pericol 200 km. de Dunăre, &#xee;ntre Călăraşi şi Brăila; numeroase ostroave şi braţe laterale sunt ameninţate cu dispariţia, ca urmare a lucrărilor prevăzute &#xee;n cadrul unui proiect de navigaţie, finanţat cu fonduri UE. Proiectul prevede şi obstrucţionarea celei mai importante căi de migraţie a sturionilor.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Lucrările de ad&#xe2;ncire a albiei fluviului prevăzute &#xee;n proiect ameninţă să distrugă nu numai zonele umede şi biodiversitatea, dar şi să coboare nivelul p&#xe2;nzei freatice, periclit&#xe2;nd accesul la apă potabilă pentru 20 milioane de oameni din bazinul fluviului. Continuarea distrugerii zonelor umede va conduce la probleme majore &#xee;n ceea ce priveşte managementul inundaţiilor şi va reduce cantitatea de nutrienţi care se filtrează &#xee;n mod natural; aceasta va determina necesitatea investirii unor sume importante pentru construirea unor facilităţi pentru tratarea apelor reziduale. &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Pe de altă parte, aceste măsuri pentru dezvoltarea navigației pe Dunăre sunt inadecvate, costisitoare și sunt concepute pentru adaptarea fluviului la volumul din ce &#xee;n ce mai mare de mărfuri transportate. Soluția stă &#xee;n implementarea de noi tehnologii de construire a navelor, de logistică și sisteme informaționale, care permit creșterea capacității de transport, cu un impact minim asupra mediului.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;</description>
				<dc:date>2009-06-30</dc:date>
			</item>
		
						
			<item>
				<title>Europa: noi locuri de muncă &#xee;n economia “verde”</title>
				<link>http://www.panda.org/ro/news_facts/comunicate_presa/?uNewsID=167501</link>
				<description>&lt;a href=&quot;http://www.panda.org/ro/news_facts/comunicate_presa/?uNewsID=167501&quot;&gt;&lt;img src=&quot;http://assets.panda.org/img/eoliana_copyright_wwf_1_267762.jpg&quot; width=&quot;146&quot; height=&quot;97&quot; alt=&quot;C&#xe2;mp de eoliene, Castilla-La Mancha, Spania &amp;copy;&amp;nbsp;WWF-Canon&quot; border=&quot;0&quot; align=&quot;left&quot; hspace=&quot;4&quot; vspace=&quot;2&quot; /&gt;&lt;/a&gt;Cu peste 3 milioane de locuri de muncă &#xee;n toată Europa, activităţile economice „verzi” se situează &#xee;naintea industriilor poluante &#xee;n ce priveşte numărul de angajaţi. Aceasta este concluzia generală a unui studiu iniţiat de WWF, intitulat Low carbon jobs for Europe (Locuri de muncă &#xee;n economia europeană cu emisii reduse de carbon). &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Studiul arată ca aproximativ 3.4 milioane de joburi ţin direct de sectorul energiilor regenerabile, de cel al transportului sustenabil şi al bunurilor şi serviciilor bazate pe consum redus de energie. Industriile poluante, cum ar fi cea a mineritului, a gazelor, a electricităţi, a cimentului sau a prelucrării metalelelor, &#xee;nsumează 2.8 milioane de locuri de muncă &#xee;n &#xee;ntreaga Europă. Previziunile indică o creştere a pieţei forţei de muncă din sectorul „verde” şi, concomitent, un declin al ofertei de din zona industriilor poluante.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
“Acest studiu indică, &#xee;n mod evident, o contribuţie pozitivă a politicilor şi tehnologiilor prietenoase cu mediul la economia europeană”, a declarat Jason Anderson, Coordonatorul WWF pe Politici Europene de Climă şi Energie. “Economia curată este pe punctul de a lua av&#xe2;nt, iar dacă politicienii vor continua să sprijine industriile poluante, Europa va trebui să plătească un preţ uriaş &#xee;n viitor, financiar vorbind, dar mai ales din punct de vedere ecologic”, a continuat Anderson.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Cifrele disponibile &#xee;n studiul WWF indică 400,000 de angajaţi &#xee;n zona energiilor regenerabile, aproximativ 2.1 milioane &#xee;n transportul sustenabil şi 900.000 &#xee;n industria bunurilor şi serviciilor bazate pe un consum mic de energie. Aceste locuri de muncă se referă, de exemplu, la producţia, instalarea şi &#xee;ntreţinerea turbinelor eoliene şi a panourilor solare, sau la activităţi de construcţie pentru eficientizarea energetică &#xee;n clădirile deja existente. Toate aceste activităţi prezintă o creştere considerabilă, mai ales cele bazate pe energia eoliană, pe celulele fotovoltaice şi bioenergie.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Raportul mai dezvăluie un total de 5 milioane de locuri de muncă legate indirect de activităţile economice verzi. Ţările europene cu cel mai mare număr de locuri de muncă verzi sunt: Germania, Spania şi Danemarca pentru energia eoliană, Germania şi Spania pentru energia solară. Alte ţări se bucură, de asemenea, de progrese &#xee;n activităţi similare, av&#xe2;nd un mare potenţial de dezvoltare. &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Cu prilejul Consiliului European de la Bruxelles, din 18-19 iunie, WWF solicită Uniunii Europene să se angajeze să reducă emisiile de gaze cu efect de seră la nivel intern şi să facă tranziţia spre o economie verde.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
“&#xce;n zilele care urmează, Europa are şansa de a elimina percepţia de la nivel internaţional cum că Uniunea Europeană s-ar pricepe la promisiuni pe care este incapabilă să le respecte”, a adăugat Anderson. „Consiliul din această săptăm&#xe2;nă ar trebui să &#xee;ntărească angajamentul Europei de-şi reduce emisiile, pentru a păstra astfel creşterea temperaturii medii globale sub pragul de 2 grade. Doar &#xee;n felul acesta, Europa va dovedi că planurile ambiţioase de combatere a schimbărilor climatice merg m&#xe2;nă &#xee;n m&#xe2;nă cu dezvoltarea viitoarelor economii şi locuri de muncă. După cum demonstrează acest raport, un angajament ferm de reducere a gazelor cu efect de seră va sprijini cea mai rapidă economie din cele actuale şi, totodată, cea mai generoasă din privinţa locurilor de muncă”. &lt;br /&gt;</description>
				<dc:date>2009-06-18</dc:date>
			</item>
		
						
			<item>
				<title>Produse tradiţionale premiate de WWF &#xee;n Maramureş</title>
				<link>http://www.panda.org/ro/news_facts/comunicate_presa/?uNewsID=165481</link>
				<description>&lt;a href=&quot;http://www.panda.org/ro/news_facts/comunicate_presa/?uNewsID=165481&quot;&gt;&lt;img src=&quot;http://assets.panda.org/img/familia_mihalca_230762.jpg&quot; width=&quot;146&quot; height=&quot;219&quot; alt=&quot;Familia Mihalca &amp;copy;&amp;nbsp;WWF-DCP&quot; border=&quot;0&quot; align=&quot;left&quot; hspace=&quot;4&quot; vspace=&quot;2&quot; /&gt;&lt;/a&gt;&lt;br /&gt;
Producătorii tradiţionali din Maramureş şi-au expus produsele &#xee;n cadrul unei competiţii organizate s&#xe2;mbătă, la Baia Mare, de către WWF (World Wide Fund for Nature). Br&#xe2;nzeturile de Petrova, mierea cu miez de nucă şi dulceaţa de afine şi-au adjudecat cele trei premii puse la dispoziţie de către organizatori. C&#xe2;ştigătorii vor beneficia de un contract de furnizare cu o pensiune din Ocna Şugatag.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Maramureşul este o regiune exemplificativă, atunci c&#xe2;nd vorbim de peisaje agricole tradiţionale, de tip mozaic. Diversitatea mediului rural şi conservarea biodiversităţii, dar mai ales practicile agricole prin care păm&#xe2;ntul, păşunile, f&#xe2;neţele şi livezile sunt gospodărite și modul exemplar &#xee;n care animalele sunt crescute şi &#xee;ngrijite, au fost motivaţia pentru care WWF a selectat această zonă pentru desfăşurarea evenimentului. &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Organizată &#xee;mpreună cu Asociaţia Producătorilor de Produse Tradiţionale şi Ecologice din Maramureş, competiţia a promovat produsele locale care ajută la menţinerea peisajelor naturale din zonele rurale, prin continuarea practicilor agricole &#xee;ntr-un mod tradiţional.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
„Varietatea şi calitatea produselor locale &#xee;nscrise &#xee;n competiţie, precum şi modul &#xee;n care acestea au fost apreciate de juriu, demonstrează faptul că ele reprezintă o alternativă benefică pentru consumatori. Iar beneficiile pentru natură şi pentru peisajul tradiţional le ridică şi mai mult valoarea”, a declarat Luminiţa Tănasie, Director de Program WWF Dunăre-Carpaţi Rom&#xe2;nia. &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Mierea, br&#xe2;nza de diferite soiuri, gemurile naturale, fructele uscate sau tradiţionala palincă s-au aflat pe mesele de prezentare ale concurenţilor. Criteriile pe care juriul le-a avut &#xee;n vedere &#xee;n evaluarea produselor au fost: proprietăţile organoleptice, modul de prezentare a produsului, valoarea adăugată a produsului pentru comunitate şi natură (sprijinirea economiei locale, menţinerea practicilor agricole tradiţionale, conservarea patrimoniului tradiţional, păstrarea peisajelor rurale), dar şi caracterul local al produsului şi atitudinea fermierului faţă de mediul &#xee;nconjurător. &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Deşi doar 3 dintre ele au fost desemnate c&#xe2;ştigătoare, toate produsele au fost apreciate drept importante pentru dezvoltarea economiei locale. Mierea de albine cu miez de nucă produsă de dl. Dinu Oanea, dulceaţa de afine recoltată de pe platoul Oaş-Gut&#xe2;i, pregătită de d-na Rodica Ţiplea şi Caşcavalul de Petrova produs de familia Mihalca sunt cele 3 produse care se vor afla pe masa turiştilor care vor vizita pensiunea Popasul din Deal, din Ocna Şugatag. „Turiştii care se cazează &#xee;n pensiunea noastră vin, &#xee;n primul r&#xe2;nd, pentru relaxare, pentru aerul curat şi pentru frumuseţea locurilor, dar din ce &#xee;n mai mulţi vin şi pentru produsele locale, sănătoase, obţinute prin metode tradiţionale”, a declarat dl.Vasile Pop, proprietarul pensiunii. „Faptul că noi le putem oferi aceste produse cresc valoarea zonei noastre, &#xee;n special a Drumului Verde a Maramureşului”, a continuat dl. Pop.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Competiţia de produse tradiţionale importante pentru conservarea naturii constituie o componentă a proiectului WWF „Fermierii sunt păstrătorii zonelor agricole cu valoare naturală ridicată”, proiect care &#xee;şi propune punerea &#xee;n valoare a acestor zone, reunite, &#xee;n cadrul Uniunii Europene, sub conceptul de HNVF ( High Nature Value Farming). HNVF constituie o abordare nouă a activităţilor de conservare a naturii, promov&#xe2;nd &#xee;n special agricultura extensivă, benefică pentru conservarea unor specii rare şi pentru habitatele din zonele protejate. Proiectul derulat de către WWF, cu sprijinul Comisiei Europene, &#xee;şi propune conştientizarea fermierilor asupra avantajelor economice oferite de HNV, &#xee;ncurajarea cooperării &#xee;ntre fermierii din zonele HNV, facilitarea accesului pe piaţă a produselor locale HNV şi &#xee;mbunătăţirea viabilităţii economice a agriculturii HNV.&lt;br /&gt;</description>
				<dc:date>2009-05-26</dc:date>
			</item>
		
						
			<item>
				<title>Din 2019, toate clădirile din Europa trebuie să producă echivalentul consumului lor de energie</title>
				<link>http://www.panda.org/ro/news_facts/comunicate_presa/?uNewsID=163401</link>
				<description>&lt;a href=&quot;http://www.panda.org/ro/news_facts/comunicate_presa/?uNewsID=163401&quot;&gt;&lt;img src=&quot;http://assets.panda.org/img/solar_turkey_michelgunther_227500.jpg&quot; width=&quot;146&quot; height=&quot;97&quot; alt=&quot;Toate cladirile vor trebui sa devina producatoare de energie &amp;copy;&amp;nbsp;WWF-Canon / Michel GUNTHER&quot; border=&quot;0&quot; align=&quot;left&quot; hspace=&quot;4&quot; vspace=&quot;2&quot; /&gt;&lt;/a&gt;WWF salută votul Parlamentului European care fixează anul 2019 ca termen limită pentru obligativitatea ca toate clădirile noi construite &#xee;n Uniunea Europeană să producă aceeaşi cantitate de energie pe care o consumă. Pentru clădirile publice, termenul stabilit este 2016.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
“Potenţialul clădirilor de a consuma mai puţină energie şi de a produce energie regenerabilă este imens”, a declarat Arianna Vitali Roscini, Responsabil WWF de Politici Europene. “Promovarea eficienţei energetice este o strategie extrem de benefică pentru Europa. Prin implementarea măsurilor de eficienţă energetică se &#xee;mbunătăţeşte securitatea energetică, se reduc emisiile de gaze, se &#xee;ncurajează dezvoltarea tehnologică şi se creează noi locuri de muncă”, a continuat Vitali Roscini.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Votul, care revizuieşte o lege anterioară privind eficientizarea energetică a clădirilor, urmează să fie confirmat de Consiliul Miniştrilor &#xee;n decursul acestui an. Noile standarde de eficienţă energetică se vor aplica şi tuturor clădirilor renovate, nu numai celor cu suprafaţa de peste 1000 mp, aşa cum prevedea legea anterioară. Această prevedere este cu at&#xe2;t mai importantă, cu c&#xe2;t o mare parte din stocul de clădiri europene este reprezentat de clădirile deja existente, dintre care 25% construite &#xee;nainte de 1945. &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&#xce;n Europa, consumul clădirilor reprezintă 40% din consumul total, din care 36% este energie producătoare de emisii. O mare parte din această energie poate fi economisită prin sisteme de izolaţie, de &#xee;ncălzire şi de răcire mai optime, prin ferestre duble, iluminat economic sau contoare inteligente pentru monitorizarea consumului de energie.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Săptăm&#xe2;na trecuta, WWF a organizat o expoziţie la sediul Parlamentului European de la Strasbourg, dedicată noii generaţii de clădiri eficiente energetic din Franţa, Germania, Grecia, Olanda, Rom&#xe2;nia şi Marea Britanie.&lt;br /&gt;</description>
				<dc:date>2009-04-30</dc:date>
			</item>
		
						
			<item>
				<title>UE finanţează un proiect de conservare a două specii de pe Dunăre</title>
				<link>http://www.panda.org/ro/news_facts/comunicate_presa/?uNewsID=162321</link>
				<description>&lt;a href=&quot;http://www.panda.org/ro/news_facts/comunicate_presa/?uNewsID=162321&quot;&gt;&lt;img src=&quot;http://assets.panda.org/img/rata_rosie_225780.jpg&quot; width=&quot;146&quot; height=&quot;110&quot; alt=&quot;Raţa Roşie este o specie prioritară pentru UE &amp;copy;&amp;nbsp;WWF&quot; border=&quot;0&quot; align=&quot;left&quot; hspace=&quot;4&quot; vspace=&quot;2&quot; /&gt;&lt;/a&gt;WWF (World Wide Fund for Nature) a demarat, &#xee;n cadrul unui parteneriat public/privat, proiectul LIFE Nature, de conservare a două specii de păsări de pe Dunăre: raţa roşie şi cormoranul pitic. La nivel internaţional, ambele specii sunt ameninţate cu dispariţia, Rom&#xe2;nia găzduind cele mai multe exemplare din Europa.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dacă &#xee;n Delta Dunării cele două specii sunt protejate, afl&#xe2;ndu-se &#xee;ntr-o rezervaţie a biosferei, populaţia răsp&#xe2;ndită de-a lungul Dunării, at&#xe2;t &#xee;n Rom&#xe2;nia c&#xe2;t şi &#xee;n Bulgaria, se află sub continuă ameninţare, sub impactul activităţilor umane. Depozitarea deşeurilor de-a lungul apei, utilizarea excesivă a fertilizatorilor &#xee;n pescării, practicarea unui turism la scară largă, toate acestea afectează calitatea habitatelor celor două specii,prezente &#xee;n lungul Dunării.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
“De mai bine de un secol, cooperarea transfrontieră &#xee;n lungul Dunării a neglijat beneficiile ecologice ale fluviului, &#xee;n detrimentul exploatării intensive pentru diverse ramuri economice, precum agricultura şi navigaţia. Presiunea cresc&#xe2;ndă a dezvoltării locale &#xee;n Rom&#xe2;nia şi Bulgaria are nevoie de exemple de bună practică la nivel transfrontier, pentru menţinerea şi reabilitarea zonelor umede din lungul Dunării, care sunt vitale pentru hrănirea şi reproducerea acestor specii prioritare”, a declarat Cristian Tetelea, coordonatorul proiectului &#xee;n Rom&#xe2;nia. &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Obiectivul principal al proiectului transfrontier LIFE Nature, implementat at&#xe2;t &#xee;n Rom&#xe2;nia, c&#xe2;t şi &#xee;n Bulgaria, este să asigure condiţiile favorabile de conservare a celor două specii. Concret, acest lucru presupune, &#xee;n primul r&#xe2;nd, conservarea şi reconstrucţia zonelor umede de-a lungul Dunării folosite ca zone de hrănire şi cuibărire, diminuarea pagubelor produse asupra pescăriilor de către cormoranul pitic dar şi instruirea actorilor locali (implicaţi &#xee;n mare parte &#xee;n activităţi de pescuit şi v&#xe2;nătoare), cu privire la statutul celor două specii şi necesităţile de habitat ale acestora. &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Prin realizarea unor &#xee;ndrumare pentru managementul siturilor Natura 2000, workshopuri şi seminarii, dar şi prin sprijinul oferit pentru atragerea de fonduri, stakeholderii locali vor fi &#xee;ncurajaţi să practice din ce &#xee;n ce mai mult activităţi sustenabile, cum ar fi ecoturismul şi pescuitul extensiv , dar şi măsuri de conservare a habitatelor.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Proiectul se va desfăşura pe durata a 4 ani. Bugetul total este de 1.318.765E, din care 75% este susţinut de UE.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Parteneri &#xee;n proiectul Life Nature sunt: SOR (Societatea Ornitologică Rom&#xe2;nă), Agenţia pentru Protecţia Mediului Olt şi Agenţia pentru Protecţia Mediului Teleorman, Parcul Natural Persina şi S. C. Mediator Trans S.R.L.&lt;br /&gt;</description>
				<dc:date>2009-04-16</dc:date>
			</item>
		
						
			<item>
				<title>Crearea de Birouri mai Verzi- 22 aprilie 2009, 13:30 – 18:00</title>
				<link>http://www.panda.org/ro/news_facts/comunicate_presa/?uNewsID=162102</link>
				<description>&lt;a href=&quot;http://www.panda.org/ro/news_facts/comunicate_presa/?uNewsID=162102&quot;&gt;&lt;img src=&quot;http://assets.panda.org/img/go_logo_169799_225460.jpg&quot; width=&quot;146&quot; height=&quot;68&quot; alt=&quot;WWF Green Office &amp;copy;&amp;nbsp;WWF&quot; border=&quot;0&quot; align=&quot;left&quot; hspace=&quot;4&quot; vspace=&quot;2&quot; /&gt;&lt;/a&gt;Romania Green Building Council şi WWF organizează pe 22 aprilie, de Ziua Pam&#xe2;ntului, un workshop de o jumatate de zi pe tema “Creating Greener Workspaces – Crearea de Birouri mai Verzi”. &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Scopul acestui workshop este de a educa piaţa din Rom&#xe2;nia asupra avantajelor politicilor “verzi”, proiectarii şi renovării de spaţii de lucru sustenabile. Experţi ai Romania Green Building Council şi initiaţivei Green Office a WWF Finlanda vor susţine prezentările. &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Evenimentul va avea un modul dedicat proiectării şi unul dedicat sistemului de mananagement ecologic ce include implementarea politicilor “verzi” pentru birouri. Explicarea beneficiilor aduse companiei prin implementarea acestor programe este o componentă importantă a acestui workshop.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Arăt&#xe2;nd legătura dintre măsurile ecologice şi cele pentru creşterea eficienţei energetice, evenimentul va fi util persoanelor cu funcţii executive, responsabile pentru operaţiunile de birou, arhitecţi, designeri, ingineri, şi toţi cei interesaţi de a benenficia de această transformare &#xee;n proiectarea şi administrarea spaţiilor de lucru.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Prezentările vor fi susţinute &#xee;n limba engleză, fără traducere &#xee;n limba rom&#xe2;nă.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Organizatori:&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Romania Green Building Council este o asociaţie non-profit, apolitică, formată din firme, ce &#xee;ncurajează condiţiile de piaţă, educaţie şi legislaţie necesare promovării construcţiilor de &#xee;naltă performanţă ce sunt at&#xe2;t sustenabile, c&#xe2;t şi profitabile. RoGBC a primit acreditare ca &quot;Emerging Council (Consiliu Emergent)&quot;din partea World Green Building Council. &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
World Wide Fund for Nature (WWF) este una dintre cele mai mari şi mai eficiente organizaţii de mediu la nivel internaţional; misiunea sa este de a stopa degradarea mediului natural, prin conservarea biodiversităţii, prin promovarea utilizării resurselor naturale regenerabile, a reducerii poluării şi a risipei &#xee;n procesul de consum. In 1997, WWF Finlanda a dezvoltat programul Green Office, un sistem de management ecologic pentru birouri extreme de simplu. Peste 20200 de angajaţi sunt momentan implicaţi &#xee;n program.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Pentru acreditare, reprezentanţii presei sunt rugati să contacteze:&lt;br /&gt;
Laura Nemoianu&lt;br /&gt;
Romania Green Building Council&lt;br /&gt;
Laura.Nemoianu@RoGBC.org&lt;br /&gt;
+4021 222 5135&lt;br /&gt;
+4021 569 5012&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;</description>
				<dc:date>2009-04-14</dc:date>
			</item>
		
						
			<item>
				<title>Lafarge şi WWF International &#xee;şi re&#xee;nnoiesc parteneriatul cu &#xee;ncă patru ani</title>
				<link>http://www.panda.org/ro/news_facts/comunicate_presa/?uNewsID=162101</link>
				<description>&lt;a href=&quot;http://www.panda.org/ro/news_facts/comunicate_presa/?uNewsID=162101&quot;&gt;&lt;img src=&quot;http://assets.panda.org/img/lafarge_wwf_225459.jpg&quot; width=&quot;146&quot; height=&quot;69&quot; alt=&quot;WWF-Lafarge &amp;copy;&amp;nbsp;WWF-Lafarge&quot; border=&quot;0&quot; align=&quot;left&quot; hspace=&quot;4&quot; vspace=&quot;2&quot; /&gt;&lt;/a&gt;Dl. Bruno Lafont, Preşedinte şi CEO Lafarge, şi James P. Leape, Director General al WWF International, au anunţat re&#xee;nnoirea parteneriatului dintre Lafarge şi WWF Internaţional cu &#xee;ncă patru ani. Această nouă etapă a parteneriatului va continua activitatea desfăşurată de Lafarge şi de organizaţia non-guvernamentală &#xee;ncep&#xe2;nd cu anul 2000.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Voinţa de a face lucrurile mai bine, &#xee;mpreună&lt;br /&gt;
&#xce;n 2000, Lafarge a fost primul jucător industrial care a devenit „Conservation Partner” al WWF, prin semnarea unui parteneriat global pe cinci ani, re&#xee;nnoit pentru prima dată &#xee;n 2005. Pe parcursul acestui parteneriat continuu, WWF International şi Lafarge şi-au oficializat dorinţa de a colabora pentru reducerea amprentei asupra mediului &#xee;n sectorul materialelor de construcţii.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
La re&#xee;nnoirea parteneriatului, Bruno Lafont a declarat: „Pornind de la progresul pe care l-am realizat datorită acestui parteneriat cu WWF International, am decis să ne re&#xee;nnoim angajamentul. Din 2000, am realizat progrese semnificative &#xee;n abordarea noastră faţă de protecţia mediului, &#xee;nsă au mai rămas multe lucruri de făcut. Ne aşteptăm să primim un sprijin eficient din partea WWF International, &#xee;n domenii precum schimbările climatice, biodiversitate sau consumul de apă. Un astfel de parteneriat reprezintă o oportunitate excelentă pentru a ne compara viziunea cu aceea a unui ONG activ &#xee;n domeniul protecţiei mediului. &#xce;n contextul economic actual, ne reafirmăm angajamentul faţă de o dezvoltare durabilă la nivel strategic care să ne diferenţieze &#xee;n prezent şi &#xee;n viitor”.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
James P. Leape, Director General al WWF International a salutat re&#xee;nnoirea parteneriatului, afirm&#xe2;nd: „Performanţele recente &#xee;n ceea ce priveşte emisiile de CO2 obţinute de Lafarge sunt &#xee;ncurajatoare. Angajamentul companiei Lafarge de partea noastră a convins şi alte mari grupuri internaţionale de ciment să &#xee;şi asume angajamente privind obiectivele de reducere a emisiilor de CO2. Provocarea pentru Lafarge este să &#xee;şi extindă eforturile la nivelul &#xee;ntregului Grup, cu precădere &#xee;n economiile emergente (Brazilia, China şi India) unde cererea de materiale de construcţii creşte rapid. Prin acest parteneriat, ne aşteptăm ca Lafarge să &#xee;şi asume un rol de lider &#xee;n &#xee;ndreptarea &#xee;ntregului sector al cimentului, precum şi a altor industrii, &#xee;nspre o economie durabilă”.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Domenii de lucru pentru un parteneriat eficient&lt;br /&gt;
Lafarge şi WWF International au identificat &#xee;mpreună domenii cheie &#xee;n care intenţionează să obţină angajamente ferme din partea Grupului:&lt;br /&gt;
- Schimbările climatice: pentru a urmări programul de reducere a emisiilor de CO2 pe baza ţintelor definite &#xee;n 2001 cu WWF International&lt;br /&gt;
- Poluanţii persistenţi: pentru a &#xee;mbunătăţi practicile de monitorizare şi raportare &#xee;n cadrul Grupului şi pentru a acţiona &#xee;n vederea reducerii emisiilor de poluanţi persistenţi;&lt;br /&gt;
- Consumul de apă: pentru a &#xee;mbunătăţi &#xee;nţelegerea Lafarge cu privire la consumul său de apă şi a defini planuri concrete de acţiune pentru a-l reduce;&lt;br /&gt;
- Biodiversitate: pentru a aplica &#xee;n mai multe unităţi indicatorul de biodiversitate şi sistemul de management pentru reabilitarea carierelor care au fost dezvoltate &#xee;n etapele anterioare;&lt;br /&gt;
- Construcţii durabile: pentru a promova produse şi sisteme de construcţii durabile &#xee;n tot lanţul de construcţii.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&#xce;n cadrul parteneriatelor anterioare s-au obţinut progrese majore:&lt;br /&gt;
- rezultatele din 2008 demonstrează că Lafarge a făcut un pas semnificativ &#xee;nspre atingerea celor două ţinte privind reducerea emisiilor de CO2. La finele anului 2008: emisiile absolute &#xee;n ţările industrializate au scăzut cu 12,5 procente &#xee;n perioada 1990-2008 şi o reducere de 18,4 procente a emisiilor nete de CO2 pe tona de ciment pentru grup &#xee;n aceeaşi perioadă. Monitorizarea şi expertiza WWF International au fost decisive &#xee;n urmărirea acestor obiective.&lt;br /&gt;
- &#xce;n ceea ce priveşte biodiversitatea, Lafarge a implementat, cu sprijinul WWF International, instrumente de măsurare a performanţei &#xee;n procesul de reabilitare a carierelor.&lt;br /&gt;
- Ca producător de materiale de construcţii, Lafarge este implicată &#xee;n aspecte legate de construcţiile durabile, &#xee;n cadrul unei colaborări pe termen lung cu diferiţi actori din industrie, şi beneficiază de sprijinul WWF International.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Acest parteneriat s-a materializat deja &#xee;n angajamente şi acţiuni locale, fiind de remarcat iniţiativele legate de faună şi floră &#xee;n Canada, supravegherea habitatului urşilor Panda &#xee;n China, campanii de conştientizare referitoare la biodiversitate &#xee;n Rom&#xe2;nia şi Austria, dezvoltarea proiectelor de biocombustibili &#xee;n Kenya.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Cooperare bazată pe un dialog constructiv&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Din 2000, Lafarge şi WWF International &#xee;şi desfăşoară parteneriatul &#xee;ntr-un spirit de deschidere, ce a condus la ţinte cantitative şi indicatori, care, alături de un program al rezultatelor, a făcut posibilă măsurarea exactă a performanţelor Lafarge. Majoritatea acestor performanţe sunt auditate de profesionişti independenţi.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Transparenţa şi dialogul sunt elemente cheie &#xee;n acest parteneriat, asigur&#xe2;nd discuţii deschise &#xee;ntre două viziuni aparent opuse cu scopul de a urmări un obiectiv comun: găsirea de soluţii pentru a reduce amprenta ecologică a Lafarge, lu&#xe2;nd &#xee;n considerare &#xee;n acelaşi timp realitatea mediului de afaceri &#xee;n care operează Lafarge. &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;</description>
				<dc:date>2009-04-14</dc:date>
			</item>
		
	</channel>
</rss> 